Directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova, Ştefan Stoica, a făcut o radiografie a drumurilor naţionale din Oltenia. Acesta a precizat într-un interviu acordat GdS ce drumuri vor intra în reabilitare şi cât de repede se va finaliza Centura de Sud a Craiovei.
GdS: Modernizăm drumurile naţionale de dragul Ford? Un exemplu bun ar fi DN 6.
Ş.S.: Nu. Drumul nu se impunea pentru Ford, se impunea mai demult, deoarece ieşirile şi intrările din oraş se aglomerau în patru benzi. Acolo se vor construi parcări de odihnă a câte 4.000 de metri pătraţi. Şi nu sunt parcări pentru Ford, sunt pentru toţi. Cum, la fel, pe acolo trec toate maşinile, nu numai tirurile Ford. Dar nu numai acolo se modernizează drumul. În acest moment sunt lucrări pe DN 6, pe teritoriul judeţului Mehedinţi, de la km 332 la 358, la Şimian. Sunt 25 de kilometri de drum naţional şi 12,604 kilometri de centură ocolitoare a municipiului Drobeta Turnu Severin. Din cei 12 kilometri au rămas de finalizat doar patru kilometri. La drumul naţional mai avem doar partea de uzură şi acostamente.
GdS: Dacă tot vorbiţi de Mehedinţi, se mai termină vreodată drumul de la Ciochiuţa?
Ş.S.: La Ciochiuţa se lucrează acum la finalizarea pasajului. Banii vin din fonduri ISPA, plus cofinanţarea statului de 25%. Pasajul costă 3,2 milioane de euro. Lucrările sunt acum finalizate în proporţie de 95%. Este un pasaj început acum 20 de ani. Lucrarea a trebuit reluată anul trecut, deoarece în urmă cu cinci – şase ani fostul constructor, firma Proodeftiki, a dat faliment.
GdS: Şi drumul?
Ş.S.: Licitaţiile sunt separat, deoarece lucrările la drum au început acum şase ani şi necesitau expertiză după ce contractul iniţial a fost reziliat în 2008. Ca să nu pierdem vremea, specialiştii CNADNR au decis să rupă în două cele două lucrări. Sectorul de drum de 29,6 kilometri a fost scos la licitaţie în decembrie 2010, au fost nişte contestaţii, iar licitaţia a fost anulată. În această primăvară, se va relua licitaţia, iar undeva la finalul toamnei ar trebui să fie un constructor.
GdS: Au apărut fisuri pe acest drum?
Ş.S.: Deoarece expertizarea s-a făcut de CNADNR, sunt convins că sunt prevăzute şi lucrări astfel încât drumul să fie conform normativelor.
GdS: Sunt bani pierduţi?
Ş.S.: Nu neapărat, pentru că drumul a fost sub trafic mai bine de cinci ani. În această perioadă, oricum s-ar fi cheltuit pentru întreţinerea lui. Nu trebuie să refacem totul.
GdS: În perioada următoare încep lucrări la drumuri importante. Ce probleme sunt la drumul Craiova – Alexandria?
Ş.S.: Se va reabilita, dar sunt mai multe loturi în Oltenia pe acest drum. Sunt două loturi, unul de la kilometrul 132 la 185, de la limita judeţului Dolj cu Olt până la limita judeţului Olt cu Teleorman. Iar lotul 3 ţine de la Ford până după Dioşti. De asemenea, va fi şi o variantă de ocolire de zece kilometri a municipiului Caracal.
GdS: Există o porţiune de câteva sute de metri de drum care trece prin faţa Ford şi care nu va fi reabilitată…
Ş.S.: Există o porţiune până la staţia Banu Mărăcine. Nu că nu s-a putut, dar este în administrarea Craiovei. Noi nu putem să-l reabilităm. Noi avem DN 6 de la intersecţia cu Banu Mărăcine, adică din zona semaforizată spre Caracal.
GdS: Când încep lucrările pe DN 6?
Ş.S.: În această primăvară. Acum suntem în procedură de a obţine toate avizele. Cu exproprierile suntem în stadiu avansat, atât în privinţa centurii Caracalului, cât şi pentru DN 6. Sunt aproximativ 35.000 de metri pătraţi de teren care trebuie expropriaţi. Preţurile vor fi cele de la Camera Notarilor. Noua lege asta recomandă. Dacă sunt nemulţumiţi, pot merge în instanţă. Încă nu au venit nemulţumiţi şi încă nu au fost consemnaţi banii pentru aceste sectoare de drum. Exproprierile vor începe în curând.
GdS: Vor afecta aceste lucrări cartierele rezidenţiale?
Ş.S.: Nu. Lucrările nu poluează fonic. Un disconfort vor avea cei care participă la trafic. Nu putem avea lucrări fără un anumit disconfort.
GdS: Mai e nevoie de un drum expres, aşa cum era prevăzut acum trei ani?
Ş.S.: Un astfel de drum nu este prins în strategia CNADNR. Este necesară această autostradă la Alexandria, care ar costa cam cât drumul expres. Eu cred că este mult mai importantă autostrada.
GdS: Putem vorbi de autostradă?
Ş.S.: În extravilan, drumul are platforma de zece metri, iar în sectorul de drum de la ieşirea din Craiova, după Ford, până la pasajul CF, se va mai face câte o bandă pe sensul de mers. Se va circula pe patru benzi. Apoi se revine pe trei benzi pe sensul de urcare, urmând să se meargă pe drumul existent. Doar în acest sector vor fi patru benzi.
GdS: Dacă DN 6 nu este cu dedicaţie, centura este pentru Ford…
Ş.S.: Nu. Iniţial, când s-a făcut Centura de Nord, se dorea ca legătura cu DN 56 Craiova – Calafat să se facă prin partea cartierului Brestei şi ieşea pe undeva pe la malul Jiului, dar oraşul s-a extins mult între timp. Varianta de ocolire a Craiovei de la DN 65 la DN 6 are o lungime de 6,285 km şi o platformă de drum de zece metri, iar lăţimea efectivă este de şapte metri. Nu are regim de autostradă. Va avea două benzi. Lucrările vor începe în acest an. Lucrarea de exproprieri a fost deja licitată în decembrie, urmând să se liciteze şi execuţia. Prin Studiul de Fezabilitate (SF) se întocmeşte un plan de expropriere, apoi documentaţiile şi identificarea lor, se întocmesc documentaţiile, apoi se consemnează banii la CEC, iar în acel moment constructorul poate să intre pe terenul respectiv. Aceste lucruri se fac cu firme specializate. Pentru orice expropriere se face licitaţie. Şi la DN 6 s-a făcut licitaţie.
GdS: Sunt băieţi deştepţi în imobiliare, pe centură?
Ş.S.: Dacă ar fi existat acei băieţi deştepţi, cu modificările legale şi noile preţuri…
GdS: Credeţi că această centură va duce la o dezvoltare a zonei, vor apărea magazine?
Ş.S.: Nu. Conform legislaţiei, nu vor putea să aibă acces la această centură. Avantajul va fi că se va scoate tot traficul greu din oraş, pentru că acum cei care vor să ajungă în DN 6 sunt obligaţi să o ia fie prin Cârcea, fie prin Craiova. Vor fi eliminate noxele, iar tranzitarea dintr-un drum naţional în altul se va face la o viteză mult mai mare. Drumul este proiectat la 90 km/h. Noi, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova, am finalizat anul trecut un SF, iar din DN 6 continuarea acestei centuri va fi în DN 55, în zona Malu Mare, şi va ieşi în zona Podari – DN 56, astfel încât tot ce înseamnă drumuri naţionale care au legătură cu Craiova să fie legate şi să nu mai avem trafic greu în Craiova.
GdS: Când începe lucrul efectiv la centură?
Ş.S.: Pentru cea din DN 65 în DN 6 va începe în acest an licitaţia pentru execuţie, iar pentru DN 6, DN 56 şi DN 55 se vor licita serviciile juridice în acest an. Suntem în discuţii pentru identificarea resurselor pentru partea a doua a centurii.
GdS: Când va fi gata Centura de Sud, integral, la modul realist?
Ş.S.: În mod normal, are şi un termen. Într-un an şi jumătate va fi gata cea de pe DN 6 pe DN 65, iar cealaltă, în funcţie de sursa de finanţare. Acum nu putem spune. Dacă am avea sursa de finanţare identificată sau am găsi bani la bugetul de stat, mai mult de 24 de luni nu ar dura execuţia.
GdS: Mai avem două drumuri naţionale foarte importante, către Bechet şi Calafat…
Ş.S.: Craiova – Bechet este prins la finanţare tot pe Banca de Investiţii BEI 2, iar anul trecut s-a realizat SF-ul. În această primăvară vor începe procedurile pentru licitaţie şi în această vară ar trebui să avem constructor şi să ne apucăm de treabă. Este vorba despre o lungime de 66 de kilometri pentru că noi avem în administrare zona după cartierul Făcăi, la intersecţia cu strada care duce către Preajba. Valoarea va fi de peste 16 – 17 milioane de euro. Nu este mult, pentru că se lucrează pe ceva existent şi nu mai avem cheltuieli cu exproprierile. Este o lucrare care se va executa într-un timp rapid.
La drumul către Calafat – DN 56 – s-a reactualizat SF-ul, iar în acest an se va licita de către companie acest sector de drum. Are 84 de kilometri şi ţine până la racordul cu podul de la Calafat. Termenul de execuţie va fi probabil doi ani. Până se va da drumul la pod, se va rezolva şi acest drum naţional, pentru că partea bulgară este în întârziere. Noi vom finaliza lucrările în vara acestui an, conform contractului, dar vom depinde de bulgari. Iniţial, am fost noi în urmă din cauza exproprierilor şi a legii vechi, dar am recuperat, pentru că pe timpul verii s-a lucrat şi noaptea. Suntem la peste 80% din racorduri pe parte rutieră. Mai este de turnat asfaltul.
GdS: Drumurile spre munte cum se prezintă?
Ş.S.: Un lucru foarte bun pentru judeţele din Oltenia este modernizarea drumului 67C, care pleacă de la Bengeşti, judeţul Gorj, şi traversează Rânca, ajungând pe teritoritorul judeţului Vâlcea, la Obârşia Lotrului şi apoi la Sebeş. Vorbim de un drum naţional de peste 140 de kilometri, a cărui reabilitare a început acum doi ani, iar anul acesta se vor realiza lucrările. Aşa avem şi noi, doljenii, posibilitatea unei aşa-zise zone, cum e Valea Prahovei pentru bucureşteni.
De asemenea, pe DN 7, care vine pe Călimăneşti, s-a proiectat o soluţie nouă cu plase ancorate ori cu bariere împotriva căderilor de pe versanţi. Plasele vin de la o firmă din Elveţia, lider în domeniu în Europa. În iunie se va finaliza lucrarea. Fondurile vin de la Banca Europeană pentru Investiţii – 290 de miliarde de lei vechi. Sectoarele care nu au fost prinse vor fi promovate pe BEI 3. Drumul 7A dintre Petroşani şi Voineasa se va realiza şi el anul acesta.
GdS: Noua lege a exproprierilor a făcut minuni…
Ş.S.: A ajutat mult, dar cred că de foarte multe ori, chiar dumneavoastră, presa, aţi scris că sunt probleme cu acei băieţi deştepţi. Acum, venind la un preţ practicat de Camerele Notarilor Publici, suntem aproape de preţul corect. Şi, foarte important, legea ne dă posibilitatea să executăm aceste lucrări mult mai repede.
GdS: Cum scăpăm de căruţe?
Ş.S.: Cred că singura soluţie este ca Poliţia Rutieră să-şi intensifice controalele.
GdS: Aţi observat o scădere a preţurilor cu care vin firmele la licitaţie?
Ş.S.: Avem o problemă în acest sens. De exemplu, DN 66, de la Rovinari la Bumbeşti, drum câştigat în 2007 de firma maghiară Vegyespszer, în acest moment este realizat 4-5%. Noi tindem să credem că de vină a fost poate şi preţul foarte mic licitat. Putem spune că pe DN 66 a mai fost o firmă care a executat reabilitarea, de la Filiaşi la Rovinari, aproximativ aceeaşi lungime de drum, dar a avut un preţ mult mai mare şi a terminat. Lucrările s-au şi recepţionat, iar până la Rovinari putem merge în condiţii europene. Pe când la Vegyespszer, credem că preţul mic este cel care îi împiedică să înainteze cu lucrările. Am înţeles că urmează să se rezilieze contractul în aceste zile, dacă nu s-a şi reziliat. După aceea, vom putea face lucrări de întreţinere până la venirea unui nou constructor.
GdS: Legea achiziţiilor îi dă dreptul beneficiarului să ceară explicaţii dacă i se pare că o firmă vine cu preţuri de dumping….
Ş.S.: Comisia de licitaţie este în măsură să stabilească asta. Bineînţeles, comisia ar trebui să ţină seama şi de valoarea prevăzută de proiectant. Ştiu că de multe ori poate se feresc. Au fost multe cazuri în care au participat mai multe firme cu preţuri mici şi s-au adjudecat. Iar lucrările nu se finalizează nici în termen şi nici de calitate nu sunt. Poate e şi o teamă pentru că de multe ori s-a spus că de ce câştigă firma de pe locul trei-patru.
GdS: Sunteţi mulţumit de modul în care au fost reabilitate în general drumurile naţionale?
Ş.S.: În mare parte, să ştiţi că reabilitările de drumuri naţionale s-au făcut foarte bine. Problema noastră este că nu am avut bani suficienţi pentru activitatea de întreţinere. Banii pe care îi încasăm din roviniete, şi de unde au început să se dubleze veniturile după montarea camerelor, nu erau suficienţi la lungimea de drum naţional în administrare – 15.000 de kilometri în ţară, iar la nivelul Olteniei – 2.000 de kilometri. Bugetul de stat ne mai aloca nişte bani, dar tot insuficienţi. După perioada de garanţie, ele revin în administrarea companiei, iar dacă nu faci lucrările la timp, apar problemele.
GdS: De ce la alţii preţul pe kilometrul de drum este mai mic, iar calitatea este mai bună?
Ş.S.: Speţa aceasta eu nu cred că este adevărată, pentru că de multe ori noi judecăm mere cu pere. Din datele luate de pe site-urile străine, cei interesaţi poate nu au ţinut cont că şi acolo se pune problema exproprierilor. La noi, de foarte multe ori, în preţurile acestea, care par foarte mari, sunt incluse şi exproprierile.
În plus, şi în instanţă s-au câştigat preţuri mai mari. Gândiţi-vă că la aceste licitaţii participă multe firme străine care, de asemenea, execută autostrăzi şi în alte ţări din Europa. Nu cred că nu şi-ar fi dorit să câştige şi să vină cu un preţ cât mai mic, ci să vină cu un preţ foarte mare, pentru că aşa ar fi fost evaluat de către noi în România. Trebuie să ţinem seama şi de natura terenului, de mulţi factori. De asemenea, şi proiectarea, în mare parte, firmele sunt străine şi nu cred că le putem dicta noi preţul, că noi o să credem că o să vină nu ştiu care firmă mâine-poimâine şi o să câştige tot la un preţ foarte mare. Materialele pe care le folosim sunt aceleaşi, de multe ori sunt din import. Nu avem materiale deosebite la noi. Eu cred că evaluarea este apropiată de realitate.
GdS: Cum a fost posibilă o diferenţă atât de mare în standardele de cost impuse de guvern şi preţurile de până acum?
Ş.S.: Sunt convins că s-a ţinut cont de mai multe criterii, de trafic, de foarte multe ori îşi doreau să fie drumul cu mai multe straturi de asfalt, chiar dacă erau drumuri comunale sau judeţene. Şi poate pe anumite drumuri circulă două – trei maşini.
GdS: Deci, foloseau mai mult material…
Ş.S.: Preţurile au scăzut în special pe drumurile comunale şi judeţene. Este foarte bine că nu mai lasă loc de interpretat. Acum, proiectantul este obligat să ţină cont de aceste standarde. Nu se mai poate spune că un drum a fost evaluat iniţial la un preţ suspect de mare, deci eliminăm această suspiciune de alocare cu dedicaţie.
GdS: Calitatea lucrărilor de la noi este similară cu cea din Occident?
Ş.S.: Bineînţeles. Numai că noi avem o problemă de foarte multe ori. Grecia are climă mediteraneană. Putem să ne uităm şi la nemţi, nu au aceeaşi climă ca noi. Noi avem o iarnă foarte grea. Consumăm cantităţi de material antiderapant care, normal, în timp ne afectează drumurile.
GdS: Ce soluţii putem adopta pentru a nu mai arunca aceste materiale care distrug asfaltul?
Ş.S.: Nu avem. Avem parazăpezi, dar ne ajută doar pe viscol. Contează clima, dar de foarte multe ori contează acea parte de întreţinere pe timp de vară periodică, unde ar trebui alocaţi mai mulţi bani.
GdS: Sunteţi director, dar şi om politic. Veţi candida din nou pentru funcţia de consilier judeţean?
Ş.S.: Acum nu pot spune… Poate mă voi îndrepta, şi acum cu şanse, să candidez spre parlament. Spre finalul anului o să ştiu. Voi discuta şi cu colegii pentru că trebuie să ne evaluăm între noi. În acest moment, partidul urmează să-şi desemneze şi candidaţii pentru consiliul judeţean.
GdS: Pe cine vedeţi candidat la CJ Dolj din partea PDL?
Ş.S.: Eu cred că avem un om cu şanse reale: Giugea Nicolae.
GdS: Ce ar trebui adus nou în politică?
Ş.S.: Ar trebui făcute aceste promovări, indiferent de partid. Pentru că un partid trebuie să vină cu echipa. Să se aplece în a promova oameni ţinând seama de seriozitatea şi pregătirea lor.
