Protestul de vineri, în care peste 1.000 de salariaţi de la Alro Slatina au făcut front comun pentru a împiedica reducerea cu 50% a producţiei şi disponibilizarea a 1.800 de angajaţi, a determinat conducerea combinatului să dea înapoi.
Sindicaliştii s-au întâlnit sâmbătă cu directorul general al Alro, Gheorghe Dobra, şi cu vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, country managerul unităţii, Marian Năstase. Aceştia le-au propus sindicaliştilor mai multe variante. „Conducerea unităţii a venit cu mai multe variante. Ultima şi cea mai bună dintre ele a fost aceea de a închide o singură hală. Este vorba de hala 9, urmând ca toţi cei 70 de muncitori care lucrează aici să fie redistribuiţi în unitate“, a declarat preşedintele Sindicatului Liber Aluministul, Constantin Popescu.
Şefii Alro au propus, de asemenea, ca nimeni să nu fie disponibilizat decât la cerere. „Oamenii nu vor fi daţi afară. Vor pleca, selectiv, acei angajaţi care solicită plata salariilor compensatorii. Vor pleca, dar cu acordul părţilor, numai acei angajaţi care se apropie de pensionare, sunt bolnavi ori şi-au găsit locuri de muncă în altă parte. Aceasta este o variantă. Încă nu am ajuns la un acord, pentru că ne trebuie garanţia că nu se vor externaliza servicii şi că nu se vor închide alte hale de producţie. Important este ca oamenii să nu îşi piardă locul de muncă“, a mai spus Popescu.
De la începutul anului, peste 1.020 de muncitori au solicitat aceste plăţi, printre ei numărându-se şi 300 de angajaţi din cei 1.800 vizaţi pentru disponibilizare. Propunerile de sâmbătă vor fi discutate în şedinţa Consiliului de Administraţie al Alro de mâine. Sindicaliştii ameninţă că vor recurge la alte metode de protest dacă nu vor ajunge la un acord cu patronatul.
Reduceri de probă
În ciuda motivelor invocate de şefii Alro pentru a justifica reducerea producţiei şi, implicit, disponibilizările, Alro este într-o situaţie mai bună decât au dat de înţeles oficialii companiei. Societatea are o productivitate de 90 tone/angajat şi preconiza ca aceasta să crească la 120 tone/angajat până anul viitor. Compania produce acum 260.000 de tone de aluminiu electrolitic (lichid). Pe lângă investiţiile în facilităţile de producţie, Alro are un buget de patru milioane de dolari pentru protecţia muncii în acest an. Bugetul include 750.000 de dolari pentru echipamente de protecţie, 330.000 de dolari pentru materiale de protecţie, 400.000 de dolari pentru materiale sanitare şi 2,7 milioane de dolari pentru hainele de protecţie. În 2008, valoarea investiţiilor pentru formarea forţei de muncă se ridică la 350.000 de dolari.
Alro este o subsidiară a Vimetco NV, companie globală de aluminiu primar şi procesat. Este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi anul trecut a înregistrat un profit net de 180 de milioane de dolari, iar cifra de afaceri a companiei a fost de 850 de milioane de dolari. Anul trecut, investiţiile Alro Slatina au ajuns la 60 de milioane de dolari. Pe 14 noiembrie, compania anunţa că a înregistrat un profit net, neconsolidat, de 292,8 milioane de lei (122,5 milioane de dolari) în primele nouă luni ale anului, cifra de afaceri a societăţii fiind de 1,524 miliarde de lei (637,65 milioane de dolari).
Potrivit buletinului producătorilor de aluminiu din lume, valabil până pe 15 decembrie anul acesta, proprietarul rus pregăteşte o reducere a producţiei la Alro pe 2008 de 5.800 de tone, iar la fabricile din China – de 80.000 de tone. Pentru anul viitor, Vimetco anticipează o reducere a producţiei la Slatina de 65.000 de tone, iar în China – de 95.000 de tone. După cum se observă, raportând reducerea la producţia efectivă, rezultă un raport de unu la cinci, deci, logic, în caz de disponibilizări, ar trebui să se aplice maximum 20%, nu 50%, cum vor ruşii.
Potrivit Florenţei Ghiţă, de la Premium Communication, firma de relaţii publice a Alro, datele din tabelul trimis tot de ea nu mai sunt de actualitate. „Erau prognoze mai optimiste atunci. Cifrele sunt valabile până pe 15 decembrie anul acesta, dar situaţia s-a înrăutăţit la nivel mondial. Preţul tonei de aluminiu a scăzut de la 3.200 de dolari în iulie, la sub 1.600 de dolari acum“, a declarat aceasta.
Miserupismul de la AVAS
Pe 15 decembrie 2006, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie anunţau că au declanşat urmărirea penală în dosarul privind legalitatea contractului de privatizare a combinatului Alro, pentru fapte asimilate infracţiunilor de corupţie. Combinatul de aluminiu se află în proprietatea grupului Marco International (actual Vimetco, deţinător a peste 87% dintre titlurile Alro – n.r.), care a devenit acţionar majoritar în anul 2002, când a achiziţionat de la fosta APAPS un pachet de 10% din acţiuni.
Contractul a fost semnat de preşedintele de atunci al Autorităţii, Ovidiu Muşetescu, audiat deja de procurorii anticorupţie. Autoritatea pentru Privatizare a vândut pachetul reprezentând 10% din acţiuni pentru 11,4 milioane de dolari, iar participaţia Marco a urcat la 51%. Anterior, societatea investise aproximativ 50 de milioane de dolari pentru cumpărarea la Bursă a peste 40% din capitalul Alro. Deşi ea a vândut Marco cele zece procente din capitalul social al producătorului român de aluminiu, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s-a detaşat complet de situaţia de la Alro. Contactaţi vineri de GdS, reprezentanţii AVAS habar nu aveau de situaţia tensionată de la societatea slătineană. „Noi am vândut participaţia pe care o aveam la Alro. Nu mai avem nici o acţiune de vreo doi ani“, a declarat unul dintre reprezentanţii Departamentului mass-media al AVAS, explicând în acest fel dezinteresul Autorităţii.
În mod normal, AVAS ar trebui să monitorizeze timp de cinci ani situaţia unei societăţi pe care a avut-o în portofoliu. Chiar şi după această perioadă, Autoritatea nu poate spune că nu o mai interesează ce se întâmplă cu o societate pe care a privatizat-o.
