Sindicatele au început să obţină cam ce vor. Deşi îşi doresc s-o moştenească, actualele sindicate nu au nici o legătură cu fosta UGSR, care are în patrimoniu 51 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă, 291 de apartamente etc.
Executivul a aprobat proiectul de lege care reglementează regimul juridic şi procedura de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate de statul român sau de organizaţiile cooperatiste în perioada 6 martie 1945 – până în prezent şi care au aparţinut patrimoniului sindical din România, actul normativ stipulând înfiinţarea de către confederaţiile naţionale sindicale reprezentative a Uniunii Naţionale pentru Preluarea Patrimoniului Social (UNPPS), având statut de persoană juridică, în vederea preluării în proprietate a imobilelor.
Cu toate că Guvernul României a recunoscut că actualele sindicate nu au nici o legătură cu cele existente anterior, totuşi, a făcut un artificiu prin care le sunt revendicate imobilele. „În perioada regimului comunist, sindicatele au reprezentat «cureaua de transmisie» a Partidului Comunist în raporturile cu salariaţii. Potrivit statutului-cadru, sindicatul era definit ca «organizaţia profesională care reuneşte în rândurile sale toţi oamenii muncii din întreprinderea sau instituţia respectivă, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie, de producători şi beneficiari ai bunurilor materiale şi spirituale» şi avea drept scop să reunească «oamenii muncii pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a PCR, a prevederilor Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism».
Potrivit aceluiaşi statut, un «obiectiv central al activităţii politice cultural-educative de masă a sindicatelor» îl constituia însuşirea şi aplicarea în viaţă de către membri a principiilor normelor eticii şi echităţii socialiste, sindicatul trebuind: să acţioneze «pentru cunoaşterea… politicii interne şi externe a partidului…, pentru participarea lor cu întreaga capacitate de muncă la înfăptuirea Programului Partidului» …; să participe «activ la formarea şi educarea noilor generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie şi partid…»; să promoveze «opinia de masă împotriva atitudinilor şi comportărilor retrograde, a concepţiilor de viaţă burgheze…», se arată în Proiectul de lege privind retrocedarea patrimoniului social, semnat de ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, şeful cancelariei primului-ministru, Marian Marius Dorin, şi de ministrul justiţiei, Tudor-Alexandru Chiuariu.
Guvernul se contrazice singur
Executivul recunoaşte că actualele sindicate s-au constituit fără vreo legătură juridică cu organizaţiile existente anterior, dar totuşi le restituie vechiul patrimoniu. „Ca urmare a dizolvării de plin drept a sindicatelor comuniste, noile sindicate s-au constituit fără vreo legătură juridică cu organizaţiile existente anterior. Legile sindicatelor adoptate în 1991 şi 2003 nu au reglementat situaţia juridică a bunurilor care au aparţinut patrimoniului sindical. În prezent, nu există acte de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile de la vechile structuri sindicale la actualele organizaţii, astfel că un important patrimoniu imobiliar riscă să se degradeze ireversibil, lipsa certitudinii asupra proprietăţii fiind descurajantă pentru orice potenţial investitor“, se mai arată în Proiectul de lege privind retrocedarea patrimoniului social.
Ceea ce a mai atras atenţia noastră este că restituirea vechiului patrimoniu a venit în plină campanie electorală. Cum va influenţa acest lucru decizia finală rămâne de văzut.
Cartel ALFA: Este clar că nu le vom vinde patronatelor
Organizaţiile patronale au solicitat, în mai multe rânduri, ca patrimoniul sindical să fie administrat de un consorţiu constituit din confederaţiile patronale şi sindicale reprezentative, pentru a împiedica vânzarea patrimoniului de către sindicate. Liderul Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA a declarat că patronatele au un tupeu fantastic dacă vor să revendice vechiul patrimoniu al sindicatelor. „Ceea ce pot să spun este că patronatele au un tupeu fantastic dacă vor să le fie lor restituit vechiul patrimoniu al sindicatelor. Înţelegem ca ele să-şi revendice propriul patrimoniu, dar ca să-l revendice pe al nostru este inadmisibil aşa ceva. Este pur şi simplu o chestie românească, de sorginte comunistă“, a declarat Bogdan Hossu.
Acesta a mai spus că sindicatele nu au de gând să vândă aceste bunuri imobile patronatelor. „De vândut, e clar că nu le vom vinde şi, mai ales, patronatelor. Dar oricum va mai dura până vom primi imobilele; în cel mai fericit caz retrocedarea va putea fi gata în şase ani, pentru că abia în februarie 2009 această lege va intra în dezbatere“, a mai spus Hossu.
UGIR: Este normal ca şi un reprezentant al patronatelor să facă parte din Comisie
De asemenea, prim-vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR) a declarat că ar fi firesc ca şi un reprezentant al patronatelor să facă parte din Comisia ce va decide restituirea patrimoniului. „Este normal să facă parte din această Comisie măcar un reprezentant al patronatelor, de vreme ce sindicatele susţin că la acest patrimoniu au contribuit muncitorii după 1990, pentru că unii dintre actualii patroni au fost atunci angajaţi. Ceea ce ne dorim este ca măcar să fim unul dintre coordonatorii programului, să facem parte din managementul patrimoniului, dacă nu ni se dă o cotă de circa 10% din aceste imobile. Totodată, mare parte din acest patrimoniu a fost realizat cu bani din buget, deci ar fi averea statului la care sindicatele nu ar avea nici un drept“, a declarat Dragoş Mihalache.
Întrebat dacă această restituire din partea executivului are vreo legătură cu anul electoral, Dragoş Mihalache a spus că ar putea fi şi asta o cauză de a forţa mâna guvernului într-o perioadă mai delicată, care doreşte la rândul său o calmare a mişcărilor sindicaliste pe tema salariilor profesorilor. „Ceea ce pot să spun este că actualul guvern nu şi-a ales tocmai momentul potrivit pentru a face aceste restituiri“, a subliniat prim-vicepreşedintele UGIR.
AOAR: În România, primul scapă turma
Reprezentanţii patronatelor consideră că patrimoniul sindical trebuie administrat şi de asociaţiile patronale, pe lângă cele sindicale, deoarece în perioada comunistă sindicatul era definit ca fiind o „organizaţie profesională care reuneşte în rândurile sale toţi oamenii muncii, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie, de producători şi beneficiari ai bunurilor materiale şi spirituale“.
„Sindicatele au început să obţină cam ce vor în ultimul timp. În România, a ajuns să fie ceva de genul: primul scapă turma. Toţi cei care sunt acum în sectorul privat sunt sindicalişti, aşa că nu văd de ce să se dea numai domnilor Hossu şi Costin acest patrimoniu. De exemplu, şi eu am fost înainte sindicalist şi am contribuit la acest patrimoniu, deci aş avea şi eu dreptul la ceva“, a declarat Cristian Pârvan, secretar general al AOAR.
PNR: Patronatele vor doar să facă parte
din managementul patrimoniului
În plus, preşedintele Patronatului Naţional Român (PNR) a menţionat că tot ceea ce vor patronatele este să facă parte din Consiliul de Administraţie al acestui patrimoniu, pentru a-l administra împreună cu sindicatele. „Patronatele doresc ca împreună cu sindicatele să facă managementul bunurilor imobile, deoarece nu cred că salariaţii vor putea face parte din acest Consiliu. Oricum, am înţeles că va mai dura până vor fi restituite aceste imobile sindicatelor, că urmează să se constituie o comisie, deci mai avem o speranţă că vom putea administra împreună vechiul patrimoniu“, a declarat Florian Costache.
ACPR îşi arăta nemulţumirea încă din septembrie 2007 asupra proiectului de Lege privind retrocedarea patrimoniului sindical, iniţiat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. „Nu este aplicabilă instituţia retrocedării, deoarece între sindicatele comuniste şi cele de acum nu există o continuitate juridică. Având în vedere că după Revoluţia din decembrie 1989 au dispărut vechile sindicate comuniste şi au fost înfiinţate organizaţii noi, cele dintâi
s-au dizolvat de plin drept, scopul lor, de a reuni «oamenii muncii pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a PCR, a prevederilor Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism», nemaiputând fi îndeplinit. Datorită modului specific în care s-a produs dizolvarea sindicatelor comuniste şi crearea de noi sindicate, democratice, între acestea din urmă şi cele dintâi nu există o continuitate juridică. Bănuiesc şi sper totodată că nici sindicatele nu doresc să vândă aceste imobile“, se arăta într-un comunicat de presă al ACPR.
Conturi de miliarde
Mişcarea sindicală de până în 1989 însemna peste 7,5 milioane de români care cotizau lună de lună pentru sporirea averii deţinute de Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). Sindicatul „comunist“ avea în conturi 4,7 miliarde de lei la BNR şi Bancorex. La
cursul dolarului de atunci, însemna 313 milioane de dolari. La această sumă se adaugă un patrimoniu impresionant: 51 de case de cultură, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihnă şi tratament, 34 de sedii, 291 de apartamente şi 19 garsoniere, 37 de garaje cu 89 de boxe, 344 de baze sportive şi opt unităţi anexe.
