Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana

În mod firesc şi logic, la doar o zi după Dumnezeiescul praznic al Naşterii Fecioarei Maria, în sinaxarul sfinţilor ortodocşi sînt pomeniţi spre prăznuire Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, strămoşii pămînteşti ai Mîntuitorului nostru Iisus Hristos. Sfînta Ana, soră cu Elisabeta, mama sfîntului Ioan Botezătorul, îşi trăgea viţa din neamul preoţesc al lui Aron, iar Ioachim, fiul lui Barpatir, era de neam împărătesc, din seminţia lui David, căruia Dumnezeu i-a rînduit ca Mîntuitorul să se nască din urmaşii lui. Înaintaţi fiind în vîrstă şi neavînd copii, fapt socotit în acea vreme ca un blestem şi o ruşine, s-au rugat fierbinte lui Dumnezeu să le dăruiască un prunc, făgăduind că îl vor închina Domnului. Rugăciunea lor fierbinte a fost ascultată, Ana născînd o pruncă căreia i-a pus numele Maria. Conform făgăduinţei, cei doi fericiţi părinţi au închinat-O Domnului, Sfînta Fecioară Maria locuind în casa lui Dumnezeu pînă cînd Arhanghelul Gavriil i-a adus bunavestire care a salvat omenirea de păcat. După aducerea şi intrarea fiicei Lui în Templul de la Ierusalim, Sfîntul Ioachim a murit, în vîrstă de 80 de ani, iar Sfînta Ana a murit în vîrstă de 70 de ani, la doar doi ani după sfîntul Ioachim, vreme pe care a petrecut-o la Templu cu fiica Ei. Practic, prin prăznuirea care se face de fiecare dată în ziua de 9 septembrie credincioşii îi cinstesc pe Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana ca pe cei prin intermediul cărora noi toţi am aflat Mîntuirea, pentru naşterea Preasfintei Stăpînei Doamnei noastre de Dumnezeu Născătoarea, cea care a venit în lume prin rugăciunea părinţilor ei ca o auroră a dimineţii, vestind venirea în lume a "Soarelui dreptăţii", a Mîntuitorului Iisus Hristos. O altă prăznuire legată doar de binecredincioasa mamă a Fecioarei Maria este pe 25 iulie, respectiv Adormirea Sfintei Ana, Sfinţii Părinţi fiind pomeniţi prin rugăciunile şi Acatistul care li s-au închinat mai cu seamă de către cuplurile care nu reuşesc să aibă copii. Apoi, pentru cei rîvnitori în credinţă, Mănăstirea Bistriţa, ctitorie monahală situată la doar 8 kilometri de centrul municipiului Piatra Neamţ, oferă o adevărată comoară prin icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana cu Prunca. Dăruită sfîntului lăcaş de către însuşi Împăratul Bizanţului, la anul 1407, în faţa acestui scump şi sfînt odor au îngenunchiat plugari şi voievozi, deopotrivă, iar toţi cei care au căutat aici darul de vindecare l-au găsit prin mijlocirea Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria, pe care cu bucurie duhovnicească o prăznuim astăzi.