Proiectul noului Cod de procedură civilă are şanse să fie trimis la Parlament până la sfârşitul lunii septembrie, a declarat secretarul de stat din Ministerul Justiţiei (MJ), Theodor Nicolescu, în urma discuţiilor purtate astăzi cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale.
Theodor Nicolescu a precizat, pentru NewsIn, că nu au existat foarte multe obiecţii legate de modificările aduse Codului de procedură civilă, supus dezbaterilor pe forumul MJ încă din luna martie.
Secretarul de stat Nicolescu a mai spus că aşteaptă până vineri ultimele puncte de vedere ale celor interesaţi de proiectul Codului, urmând ca în data de 15 septembrie să fie reluate dezbaterile, dar cu judecătorii, iar pe 16 septembrie să se ţină ultima şedinţă a Comisiei care lucreaza la finalizarea proiectului noului Cod de procedură civilă. "Asta ne dorim, ca până la sfârşitul lunii să putem trimite noul Cod la Parlament", a mai spus Theodor Nicolescu.
Ministerul Justiţiei a organizat astăzi o dezbatere pe marginea acestui proiect, la care a invitat reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale. Proiectul noului Cod de procedură civilă a fost adus la cunoştinţa publicului în data de 17 martie 2008, prin afişarea pe site-ul Ministerului Justiţiei.
Fostul ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu, a prezentat în data de 13 decembrie 2007, în cadrul unei conferinţe de presă, principalele modificări ale viitorului Cod de procedură civilă, proiect ce aduce noutăţi în materie de recuzare, strămutare şi competenţă a instanţelor.
Ministrul justiţiei a precizat că tezele prealabile ale noului Cod de procedură civilă au fost adoptate prin Hotărâre de Guvern, scopul viitoarelor reglementări fiind scurtarea duratelor proceselor civile, evitarea şi crearea unei practici unitare judiciare care să conducă la predictibilitatea actului de justiţie.
Potrivit ministrului, prin noul Cod de procedură civilă va fi regândită instituţia recuzării, astfel că numai judecătorii care fac parte din completul de judecată să poată fi recuzaţi.
Proiectul mai propune ca strămutările să se facă numai pentru bănuială legitimă şi pentru motive de ordine publică, ambele fiind strict definite în proiect. "Aşadar, strămutările pentru bănuială legitimă, în sensul că judecătorii nu ar fi imparţiali, nu se vor mai judeca de către instanţa supremă ci de către instanţa ierarhică superioară celei de la care se solicită strămutarea. Suspendarea cauzei până la soluţionarea celei de strămutare nu se va mai despune decât cu plata unei cauţiuni", a mai spus Chiuariu.
Reglementarea cu privire la competenţa instanţelor judecătoreşti va avea în vedere reconsiderarea normelor privind competenţa materială pornind de la principiul apropierii justiţiei de cetăţean, a mai spus fostul ministru."Vom asista la o reaşezare de competenţă, va fi în acord cu cea propusă de Codul de procedură penală. Vom avea tribunalele cu plenitudine de competenţă vom avea judecătoriile pentru cauze de mai mică importanţă dar frecvente, vom avea curţile de apel pentru apeluri, cel mai probabil exclusiv pentru apeluri, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie instanţă de recurs şi prin aceasta să-şi îndeplinească rolul constituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii", a precizat la acel moment fostul ministru al justiţiei.
Alte modificări prezentate de Tudor Chiuariu la sfărşitul anului trecut vizează procedurilor de citare şi comunicare la tehnica modernă şi simplificarea procedurii divorţului prin introducerea divorţului pe cale administrativă, la serviciul de stare civilă, în cazul divorţului prin consimţământ mutual, cu condiţia ca soţii să nu aibă copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi de ambii soţi.
