Judecătorii Curţii Supreme au decis ieri restituirea la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea urmăririi penale, a dosarului Zambaccian în care sunt judecaţi fostul premier Adrian Năstase şi soţia lui.
„Pe Legea nr. 215, a răspunderii ministeriale, trebuia să fie sesizată comisia specială de la administraţia prezidenţială în vederea întocmirii unui raport pe care să-l prezinte preşedintelui cu propunere de trimitere în judecată sau clasare. Pentru că domnul Adrian Năstase era şi membru al parlamentului, era necesară şi o cerere din partea Camerei Deputaţilor, or, în felul acesta, neprocedându-se potrivit Legii nr. 215, i s-au încălcat în mod grav drepturile procesuale“, a explicat avocatul Gheorghe Diaconescu, apărătorul soţilor Năstase.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis atât excepţiile formulate de avocatul soţilor Năstase, cât şi ridicarea măsurilor asiguratorii solicitate în 2006 de DNA.
Procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, a anunţat tot ieri că procurorii anticorupţie vor face recurs la decizia Curţii Supreme de retrimitere a dosarului Zambaccian la anchetatori pentru refacerea urmăririi penale. Morar a precizat că decizia Curţii Constituţionale, care a suspendat judecarea în dosarul Zambaccian şi prin care s-a stabilit că ancheta nu a fost constituţională, are efect doar pentru viitor şi nu retroactiv. Recursul va fi judecat tot de instanţa supremă, dar în complet de nouă judecători.
În dosarul Zambaccian, Adrian Năstase este acuzat pentru luare de mită în formă continuată, şantaj şi trafic de influenţă, Dana Năstase este inculpată pentru complicitate la luare de mită şi alte două infracţiuni, iar Irina Jianu (fostă şefă la Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi Cristian Mihail Vasile (administrator la Eurografica) sunt inculpaţi pentru dare de mită.
Fostul preşedinte PSD şi premier al României este acuzat de procurorii anticorupţie că, în perioada 2001-2006, folosind autoritatea şi influenţa rezultate din funcţiile politice şi administrative ocupate în stat, a săvârşit mai multe infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78 /2000, antrenând şi alte persoane. Este vorba de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite, infracţiuni de pe urma cărora inculpatul ar fi obţinut, în total, suma de 48 de miliarde de lei vechi, adică 1,3 milioane de euro.
