27.8 C
Craiova
luni, 3 iunie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePortiţă de scăpare pentru returnări ilegale de TVA

Portiţă de scăpare pentru returnări ilegale de TVA


Judecătorii bucureşteni au deschis o „portiţă“ celor acuzaţi de restituiri ilegale de TVA, dându-le posibilitatea să scape cu doar câţiva ani de închisoare, o nimica toată faţă de zecile sau sutele de miliarde furate din bugetul statului.

Magistraţii bucureşteni s-au făcut remarcaţi în ultima vreme cu o serie de hotărâri inedite în materia restituirilor ilegale de TVA. Deşi la prima vedere judecătorii au dispus condamnări între trei şi şapte ani de puşcărie pentru returnări ilegale de TVA, i-au găsit însă vinovaţi pe inculpaţi nu pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, infracţiune sancţionată cu până la 20 de ani de puşcărie, ci pentru încălcarea unei legi abrogate privind TVA, care prevede pedepse doar între unu şi şapte ani de închisoare.

 

Tribunalul a dat pedepse cu suspendare

 

Încă din 2001, un lot de 30 de persoane a fost deferit justiţiei pentru restituiri ilegale de TVA obţinute de la Fiscul din sectorul 5 Bucureşti. Potrivit rechizitoriului, în perioada 1997-1999, Ionel Dănescu – directorul general al Administraţiei Financiare a sectorului 5, Elena Braia, Ana-Angela Georgescu, Violeta Şerb, Elena Ioaniţoaia, Constanţa Bratu, Lidia Podaru, Evelyne Stăncescu, Maria Lavinia Marinescu, Mihail-Alexandru Ianculescu şi Cristina-Smaranda Duţă, toţi inspectori de specialitate în cadrul Administraţiei Financiare a sectorului 5, împreună cu alte persoane, ar fi delapidat de la bugetul de stat suma de 107 miliarde de lei vechi prin rambursări ilegale de TVA către firme proprii sau societăţi-fantomă. Cele 30 de persoane au fost judecate în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti, care a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost deferite justiţiei, de la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi delapidare la infracţiuni prevăzute de Legea nr. 345/2002. Instanţa i-a achitat pentru fals intelectual, uz de fals şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni şi i-a condamnat pe inculpaţi la închisoare cu suspendarea executării pedepsei, în baza articolului 36 din Legea nr. 345/2002.

 

Pedepse cu executare, în baza aceleiaşi legi abrogate

 

Parchetul a făcut contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, motivând că în mod greşit au fost achitaţi acuzaţii, că nu au fost respectate dispoziţiile de sesizare a instanţei şi că nu s-a făcut analiza probelor.

După ce a amânat de mai multe ori pronunţarea în acest dosar, Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 27 iulie, condamnarea la închisoare a unora dintre cei 30 de inculpaţi, tot în baza Legii 345/2002, care a fost abrogată prin Legea 571/2003 privind Codul Fiscal. Ionel Dănescu, Elena Braia şi Constanţa Bratu au primit câte şapte ani de închisoare, Ana-Angela Georgescu, Violeta Şerb, Elena Ioaniţoaia, Lidia Podaru, Evelyn Stăncescu, Maria Lavinia Marinescu şi Mihail Ianculescu au primit câte patru ani de puşcărie, iar Cristina Smaranda Duţă s-a ales cu trei ani de închisoare, pedeapsă graţiată între timp.

O asemenea soluţie a devenit deja deosebit de controversată. Pe de-o parte, judecătorii susţin că majoritatea dosarelor care vizează devalizări de zeci sau sute de miliarde ale bugetului de stat prin obţinerea unor restituiri ilegale de TVA s-ar preta la judecarea şi condamnarea inculpaţilor pe baza Legii nr. 345/2002, întrucât în materie penală se poate aplica legea favorabilă, chiar dacă a fost abrogată între timp. De cealaltă parte, procurorii susţin că legea respectivă n-ar trebui să li se aplice marilor infractori din acest domeniu, întrucât aceştia ar putea scăpa pe această cale atât cu banii „furaţi“ din bugetul statului, cât şi cu nişte pedepse cu suspendare.

Rămâne de văzut care va fi linia pe care o vor adopta judecătorii doljeni în marile dosare ale returnărilor de TVA aflate în atenţia lor.

Articolul salvator

Articolul 36 din Legea nr. 345/2002 (abrogată prin Legea nr. 571/2003, dar încă aplicată de judecători) prevede că „determinarea, cu rea-credinţă, de către persoane impozabile a sumei taxei pe valoarea adăugată de rambursat şi obţinerea nelegală, în acest fel, a unor sume de bani de la organele fiscale constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la unu la şapte ani“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS