Nicolae Cochinescu, judecător la Curtea Constituţională, i-a transmis ieri o scrisoare deschisă preşedintelui PSD, Mircea Geoană, prin care respinge acuzaţiile acestuia, potrivit cărora magistraţi ai Curţii au fost şantajaţi de Traian Băsescu pentru a da aviz negativ propunerii de suspendare. Prezentăm integral textul din scrisoarea deschisă a judecătorului, cu precizarea că intertitlurile aparţin redacţiei. (V.T.)
Stimate domnule Mircea Geoană,
Cu 24 de ore înainte de suspendarea domnului Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, aţi lansat în mass-media acuzaţia că judecătorii Curţii Constituţionale au fost şantajaţi de acesta pentru a da aviz negativ propunerii de suspendare şi aţi arătat, ca dovadă, un bileţel provenind de la SRI, cu următorul conţinut: Ion Predescu – Dosar Fond X de urmărire informativă, Dolj (predat CNSAS în 2002), Nicolae Cochinescu – Dosar Fond Y, penal/Timiş (predat Procuraturii Militare în 1991) şi Cojocaru Aspazia – două file dintr-un dosar aflat la CNSAS. Scopul mărturisit a fost acela de discreditare a avizului Curţii Constituţionale, ale cărui motive nici nu au mai fost prezentate în şedinţa celor două Camere ale Parlamentului, în care s-a hotărât suspendarea din funcţie a preşedintelui României. Ca urmare a acestor acuzaţii cu totul neobişnuite şi deosebit de grave, conducerea Curţii Constituţionale a dat publicităţii Comunicatul din 19 aprilie 2007, prin care a negat existenţa vreunei presiuni politice la emiterea avizului privind propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României şi a precizat cu fermitate că judecătorii Curţii nu pot fi şantajaţi. De asemenea, doamna judecător Aspazia Cojocaru şi domnul judecător Ion Predescu au făcut publice poziţiile lor cu privire la acuzaţiile ce le-au fost aduse.
Unde e şantajul?
La rândul meu, după o lungă ezitare izvorâtă din preţuirea pe care v-o port, mă văd obligat să vă adresez următoarele: mai întâi, povestea dosarului meu penal. În luna septembrie 1958, împreună cu doi colegi, cu toţii studenţi la Universitatea din Bucureşti, încercam să facem, pe jos, o călătorie din comuna Lenauheim, unde locuia unul dintre noi, până în Munţii Apuseni. După un parcurs de 10 – 15 kilometri am fost reţinuţi de miliţie şi conduşi la unitatea de grăniceri din Sânicolaul Mare – ne aflam în zonă de frontieră -, iar apoi transferaţi şi încarceraţi la Securitate, la Timişoara, unde am fost anchetaţi timp de cinci zile în condiţiile şi cu metodele binecunoscute, după care am fost eliberaţi. Nimeni şi niciodată nu ne-a spus pentru ce am fost arestaţi. Presupun că eram suspectaţi de intenţia de trecere ilegală a frontierei. Sau, poate, de săvârşirea altei infracţiuni împotriva securităţii statului. Nu ştiu. Poate ştiţi dumneavoastră, domnule Mircea Geoană. Sau SRI, CNSAS ori altcineva. Vă rog respectuos, spuneţi-mi şi mie. Dar nu aceasta este problema. Problema este şantajul.
Cine nu e cu noi e împotriva noastră
Cu ce aş putea fi şantajat, domnule Mircea Geoană? Cu ameninţarea că se redeschide dosarul şi că voi fi din nou arestat de Securitate? În al doilea rând, stimate domnule Mircea Geoană, am pentru dumneavoastră câteva întrebări retorice:- Începând din anul 1990 am îndeplinit, promovat fiind de partidul pe care îl conduceţi, câteva funcţii importante, şi anume prim-adjunct şi, ulterior, procuror general al României, procuror general la Curtea de Conturi, iar, din anul 2001, judecător la Curtea Constituţională. Nu aţi verificat, nu a verificat nimeni dacă în trecutul meu există date care m-ar face şantajabil? Aţi avut, în tot acest interval, dovezi, indicii sau semnale că aş fi acţionat în vreun caz, şantajat sau din interes?- Existenţa curţilor constituţionale se justifică, între altele, prin funcţia lor de protecţie a minorităţii politice împotriva abuzurilor majorităţii. Din această perspectivă, vă rog să observaţi că au fost cazuri suficiente şi relevante în care Curtea Constituţională a admis sesizări formulate de parlamentari ai PSD şi aş aminti aici sesizarea de neconstituţionalitate a pachetului de legi privind proprietatea şi reforma în justiţie şi sesizarea împotriva modificării Regulamentului Camerei Deputaţilor, prin care se urmărea schimbarea domnului Adrian Năstase din funcţia de preşedinte al acestei Camere. Curtea Constituţională, în întregul ei, şi eu însumi, în calitate de judecător, am fost atunci acuzaţi de partizanat în favoarea PSD, o serie de exponenţi ai partidelor majoritare au cerut desfiinţarea Curţii, iar reprezentanţi de seamă ai presei au sugerat, cu blândeţe, ca judecătorii să fie împuşcaţi sau măcar spânzuraţi. Ne-aţi şantajat, m-a şantajat pe mine cineva din partidul dumneavoastră în acele cazuri?
Geoană, trimis să studieze Constituţia
Înţeleg raţiunile politice ale demersului de suspendare din funcţie a preşedintelui României. Dar, pentru că sunteţi un jurist eminent, vă propun să examinaţi comparativ prevederile Constituţiei României şi motivele avizului Curţii Constituţionale şi să reflectaţi: chiar numai şantajat puteam susţine acel aviz? Este imposibil ca avizul să exprime propria mea convingere juridică, liberă şi sinceră? Cunoaşteţi, nu am nici o îndoială, rolul Curţii Constituţionale în constituţionalizarea vieţii publice, altfel spus, în funcţionarea statului de drept. Declaraţiile dumneavoastră discreditează cu totul nemeritat instituţia. Pentru că istoria nu s-a terminat, veţi mai ajunge la guvernare, este foarte posibil ca dumneavoastră personal să fiţi ales într-o zi preşedinte al României: aveţi nevoie, are ţara nevoie de o Curte Constituţională astfel discreditată? Şi, în final, o declaraţie. În lunga mea activitate de magistrat am aplicat legea fără părtinire, indiferent de regimurile politice în care mi-a fost dat să exist, neşantajat vreodată şi neinfluenţat. Este posibil să fi greşit uneori, dar au fost, dacă şi când au fost, greşelile mele, nu ale altora.
