Cardurile de credit, invesmintate in haine de sarbatoare, pot ascune o multime de surprize neplacute, de la dobinzile penalizatoare de 45 la suta – 70 la suta pina la excluderea posesorului unui astfel de card din rindul clientilor considerati eligibili pentru contractarea unui credit ipotecar. Alt dezavantaj major ar fi suma relativ mica ce poate fi imprumutata pe card, la un nivel de dobinda mai mare decit in cazul creditelor de consum. In prag de Sarbatori si in goana dupla clienti, bancile extind perioada de gratie pentru care nu percep dobinda si acorda discount-uri de citeva procente pentru cumparaturile platite direct cu cardul la comercianti. Problemele incep sa curga dupa ce au fost cheltuiti jumatate din banii imprumutati, deoarece suma restituita lunar bancii nu reprezinta decit dobinda si comisioanele care trebuie achitate, nicidecum rambursarea propriu-zisa a creditului.
De Sarbatori, pe fondul apetitului crescut al romanilor pentru cumparaturi, bancile comerciale se intrec in oferte privind cardurile de credit. Aceste carduri permit clientului accesul facil la o linie de finantare, ofera cu generozitate o perioada de gratie de pina la 50 de zile, in care nu percep dobinda, si impun restituirea lunara a 10-20 la suta din suma cheltuita. Care sint dezavantajele unui astfel de card, atasat unui imprumut de tip revolving?
Pe afara-i vopsit gardul…
Cardurile de credit sint deosebit de atractive, fiind practic imprumuturi acordate fara prea multe formalitati, in unele cazuri pe o perioada nedeterminata. Dar aceste instrumente de plata ascund multe neajunsuri, din care cel care pierde este, evident, clientul. Dobinzile la banii imprumutati in cazul utilizarii cardului de credit in limitele contractuale variaza in functie de banca, intre 26 la suta si 35 la suta, adica cu citeva puncte procentuale practicate la imprumuturile clasice. Nivelul de dobinda difera in functie de operatiuni. De exemplu, dobinda practicata in cazul retragerii de numerar de la bancomate este cu unul-doua puncte procentuale mai mare decit in cazul platii directe cu cardul la comercianti.
Bineinteles, dobinda nu este intotdeauna un factor descurajant, mai ales in cazul celor care doresc accesul imediat la fonduri suplimentare salariului. O problema mai delicata este dobinda penalizatoare, aplicata in cazul intirzierii la rambursarea sumei minime prevazute in contract. De exemplu, Raiffesen Bank practica o dobinda penalizatoare pentru neachitarea la termen a sumei datorate bancii de 45 la suta, Banc Post – 3 la suta peste dobinda uzuala, BCR – 5 la suta din suma restanta, iar Banca Romaneasca – 32 la suta pentru lei si 13,5 la suta pentru dolari. Ce-i drept, vorbim de dobinzi penalizatoare, adica de incalcarea clauzelor contractuale convenite de client cu banca, adica de intirzierea la plata a sumelor datorate.
O lista lunga de taxe si comisioane
Specificul liniilor de finantare de tip revolving consta in posibilitatea de a cheltui banii pe parcursul reintregirii sumei, insa alta inventie este perioada considerata de rambursare, stabilita unilateral de catre banca. Mai exact, desi te-ai hotarit sa restitui banii, daca ai nimerit intr-o alta perioada, risti ca suma restituita sa fie considerata o extindere a liniei de creditare. Evident ca datoria ramine la fel de mare, dar ai dreptul sa te imprumuti din banii tai, cu dobinda.
Impresionanta este linia lunga a taxelor si comisioanelor: de gestiune a contului (de obicei 1 la suta); de eliberare de numerar de la bancomat (intre 0,2 la suta si 1 la suta plus un comision fix de citeva zeci de mii de lei); comision pentru tranzactii efectuate la comercianti (de obicei, sint incurajate platiile electronice in Romania, dar sint taxate ca tranzactiile efectuate in strainatate.
Atentie la gradul de indatorare!
Daca doriti sa demarati, in perioada urmatoare, planuri de finantare a unor proiecte de investitii mai mari, de genul casa sau masina, poate ar fi intelept sa reconsiderati accesul facil la un card de credit. Orice institutie de credit, in momentul in care analizeaza o cerere de creditare, scade din venituri suma pe care o aveti de restituit lunar pe cardul de credit si va lua in considerare limita maxima. De exemplu, daca aveti un card de credit cu o limita de 35 de milioane de lei, cu obligativitatea de a restitui lunar 10 la suta din suma, orice banca va scadea din veniturile nete 3,5 milioane de lei. Aceasta situatie poate da serios peste cap planurile de finantare, in conditiile in care normele BNR impun conditii restrictive la acordarea creditelor ipotecare (rata lunara nu trebuie sa depaseasca 35 la suta din veniturile nete disponibile).
Tributul platit bancii
O data devenit client al bancii, este foarte greu sa mai scapi din sistem, pentru ca un astfel de card de credit este foarte greu de acoperit.
Asadar, o politica interesanta de promovare a cardurilor de credit este includerea acestora in pachetul salarial al angajatilor companiilor mari. Cu alte cuvinte, un angajat se trezeste automat in posesia unui astfel de instrument de plata. Exceptie fac numai cei care formuleaza in scris o cerere prin care isi exprima dezacordul.
