Romania a facut mici progrese in obtinerea unei independente juridice

Romania a facut mici progrese, in ultimul an, in obtinerea unei independente juridice, sistemul juridic fiind totusi putin profesionist, se arata intr-un raport realizat de Institutul pentru o Societate Deschisa. Institutul pentru o Societate Deschisa (OSI) a monitorizat sistemul judiciar din zece tari din Europa Centrala si Rasariteana candidate la Uniunea Europeana, realizind un raport transmis recent Comisiei Europene. Raportul releva ca opinia publica nu are incredere in sistemul juridic. „Guvernul, parlamentul si societatea in ansamblu trebuie sa sprijine reformarea structurii interne a sistemului juridic si relatiile sale cu restul institutiilor statului“, se arata in document. Potrivit OSI, in Romania, Ministerul Justitiei continua sa exercite „o inutila si centralizata autoritate asupra Curtilor, intervenind in selectarea, promovarea si evaluarea judecatorilor, punindu-se problema unei potentiale imixtiuni politice“.

Posibilitatea ca politicienii si inaltii demnitari sa fie numiti judecatori fara a trece examenele standard determina o estompare a principiului separarii puterilor, precum si o inlocuire a profesionalismului cu favoritismul politic, se mai arata in raport. Continua autoritate administrativa a Ministerului de Justitie, puterea procurorului general, de a solutiona recursurile extraordinare, structura Consiliului Superior al Magistraturii si jurisdictia comuna a judecatorilor si magistratilor sint citeva dintre problemele ridicate de OSI in raport. „Sistemul juridic e administrat in primul rind de Ministerul Justitiei, intr-un sistem foarte centralizat si ierarhic, care descurajeaza dezvoltarea unui sistem independent si profesionist. Imixtiunea Ministerului Justitiei si a magistratilor superiori in evaluarea performantelor judecatorilor ameninta independenta acestora“, se arata in raport.

Totodata, autorii raportului apreciaza ca programele de instruire trebuie imbunatatite. Raportul releva ca aderarea la UE a generat o noua faza in reforma juridica a statelor candidate, al carei impact a fost totusi limitat de lipsa unei abordari multilaterale. Tarile candidate trebuie sa caute inca echilibrul intre independenta si raspunderea judecatoreasca. In Bulgaria, Cehia, Letonia si Romania, executivul continua sa exercite o influenta asupra administrarii sistemului judiciar si a carierelor judecatorilor. In Ungaria si Lituania, din contra, curtile au autonomie extinsa si risca sa nu mai poata fi facute raspunzatoare, sustine sursa citata.

„Proasta finantare a curtilor e endemica. Chiar daca s-a inregistrat un oarecare progres, autonomia administrativa a curtilor este limitata de restrictiile privind participarea judecatorilor la stabilirea bugetului. In majoritatea tarilor candidate, sistemul juridic e subfinantat, in special in Letonia, Lituania, Romania, ceea ce duce la investitii reduse, standarde profesionale scazute si la infrastructura veche. (…) Sistemul arhaic din Romania, de a scrie registrele de mina, si procesele din Lituania (…) au nevoie sa fie imbunatatite si modernizate. In timp, proasta finantare submineaza independenta judiciara“, se arata in raportul OSI.

De asemenea, raportul atrage atentia ca in nici un stat candidat nu s-a dezvoltat un mecanism atotcuprinzator care sa cuprinda reclamatiile cetatenilor. Totodata, raportul arata ca presedintii curtilor – care au si importante functii manageriale – nu beneficiaza de pregatire manageriala in nici una din tarile candidate. „Judecatorii sint supraincarcati cu sarcini care nu au in vedere sistemul juridic – cum ar fi supervizarea inregistrarilor – si nu isi pot indeplini cum trebuie sarcinile juridice. Din punct de vedere al calitatii si al cantitatii, personalul curtilor e insuficient. Situatia e grava in Cehia, Letonia si Romania“, se arata in raport.

Cazurile nerezolvate continua sa fie un flagel in majoritatea tarilor candidate, facind sa scada increderea opiniei publice in sistemul judiciar, raportul OSI aratind ca aceasta problema este deosebit de grava in Bulgaria, Letonia, Romania si in Slovacia. Pe de alta parte, Institutul National al Magistraturii depinde in mare masura de Ministerul de Justitie, primind putine fonduri pentru bugetul si administrarea sa. De asemenea, OSI apreciaza ca procesul de redactare al unei noi Legi a juridicului ii lipseste transparenta si ca parlamentul n-ar dori clarificarea acestui aspect.