La Praga ar trebui sa se precizeze ce state ar putea intra in NATO in viitor

Presedintele Cehiei, Vaclav Havel, considera, intr-un articol publicat in NATO Review, ca este posibil ca NATO sa nu poata primi sapte state, dar ca la summit-ul de la Praga ar trebui sa se precizeze „care sint statele ce ar putea deveni membre NATO in viitor“. „Din considerente culturale si geografice, cred ca statele baltice, Bulgaria, Romania, Slovenia si Slovacia trebuie invitate sa adere la NATO“, se arata in articolul semnat de presedintele Havel. „Desi s-ar putea ca admiterea acestor state sa nu aiba loc simultan, unele dintre ele nefiind inca pregatite sa devina membre, Alianta ar trebui sa precizeze la summit-ul de la Praga care sint statele care ar putea deveni membre NATO in viitor“. Intr-un alt articol publicat in NATO Review, James Goldgeier, director al Institutului de Studii Europene si Ruse de la George Washington University, afirma ca dezbaterea asupra extinderii NATO din Senatul SUA va pune problema modului in care Alianta va functiona dupa extindere. „Pentru unii membri ai Congresului SUA, urmatoarea runda a extinderii nu pare sa fie un eveniment care sa ridice capacitatea militara a NATO. In contrast cu prima extindere, care a adus membri de marimea si resursele Poloniei, se astepta ca noua largire sa intareasca latura militara a Aliantei“, considera Goldgeier. „Un scenariu posibil pentru summit-ul de la Praga ar fi lansarea de invitatii pentru cinci state: Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia si Slovacia. Neinvitarea statelor baltice ar fi o cedare in fata sovinismului rusesc, inacceptabila din punct de vedere politic“, afirma Goldgeier. „Problema este ca, in ciuda dorintei tuturor acestor candidati si in special a balticilor, aceste tari au resurse limitate, putini locuitori si capacitati militare reduse. Mai mult, daca alegerile din septembrie din Slovacia vor aduce la putere partidul lui Meciar, ar fi invitate numai patru state“, apreciaza directorul Institutului de Studii Europene si Ruse. „Pentru ca aceasta runda sa fie mai insemnata din punct de vedere militar, ar trebui admis cel putin un stat cu pozitie strategica. Aceasta varianta ar putea duce la admiterea Bulgariei si Romaniei. Sofia si Bucurestiul au sprijinit NATO in campaniile din Kosovo, dar dificultatile politice si economice care le-au afectat ar putea sa le impiedice sa profite de aceasta situtaie. Daca e adevarat ca extinderea nu are, teoretic, nimic de a face cu intarirea capacitatilor militare, a exagera in aceasta privinta ar putea duce la o dezbatere aprinsa despre obiectivul largirii NATO nu numai in Senat, ci si in alte zone“, este de parere James Goldgeier.