Pe dunele de nisipuri zburatoare din sudul judetului, a fost infiintat in 1959 un centru agricol cu sediul la Bechet. Era primul nucleu din care, peste sase ani, s-a format Statiunea centrala de cercetari pentru cultura plantelor pe nisipuri. S-au format primele colective de cercetatori, care de-a lungul timpului au facut adevarate minuni pe nisipurile pe care nu cresteau nici macar buruieni. Anul 1990 a adus si pentru statiune marile schimbari de pe urma carora s-a bulversat tot sistemul de organizare din agricultura, proiectind Romania pe culmile importurilor de alimente.
Se poate si mai rau
Statiunea de la Dabuleni avea in administrare in urma cu zece ani 4.318 ha de terenuri, majoritatea nisipoase, pe care a incercat adaptarea mai multor culturi care altadata nici prin vis nu se putea presupune ca vor da roade.
Sistemul de irigatii ramas, din fericire, aproape intact, a facut ca primele valuri ale dezastrului care a insotit aplicarea Legii 18/1991 sa treaca neobservate. Cind preturile de cost ale productiilor agricole au luat-o razna, in timp ce produsul finit al statiunii a batut pasul pe loc, au inceput sa scirtiie toate. In devalmasia anilor ’90, s-au preluat 1.234 ha de teren de la IAS din localitate pe care, timp de sapte ani, s-a incercat ameliorarea solurilor. Cind s-a constatat ca pe aceste terenuri chiar nu se mai poate face nimic, in 1997, toata suprafata preluata de la IAS a fost predata la Ocolul Silvic pentru impaduriri. Asa ca statiunea a mai ramas cu 2.730 ha de teren in domeniul public, pe care le cultiva si le foloseste pentru cercetari, plus 560 ha aflate in domeniul privat al statului.
Terenul din proprietatea statului va fi cedat Primariei Dabuleni pentru completare la aplicarea Legii 1/2000. Ultimele reglementari in domeniul cercetarii agricole au avut urmari dintre cele mai curioase. Conform acestora, nici o tema de cercetare nu se mai subventioneaza de la stat decit pe baza de licitatie si in conditiile in care cercetatorul demonstreaza ca tema aleasa are aplicabilitate imediata si aduce si contractul cu un client interesat. Acest lucru a dus la parasirea domeniului cercetarii de catre multi specialisti si reorientarea acestora catre alte domenii de activitate, mai atractive si mai bine platite.
Un milion de litri de vin asteapta sa fie cumparati
Statiunea de la Dabuleni are in cultura 222 ha livezi, 1.770 ha de teren arabil si 578 ha cultivate cu vita-de-vie. Anul trecut, productia de struguri a fost atit de mare incit au reusit sa vinda si struguri, si vin si sa mai ramina cu un milion de litri de vin pe stoc.
Pentru ca unitatea nu dispune de crama subterana, vinul este depozitat in cisterne de fibra de sticla aflate sub cerul liber. Anul acesta, SC BACHUS a cumparat de la statiune vin cu pretul de 2.900 lei/ litru fara TVA pe care l-a imbuteliat. Nici macar cu plata la 45 de zile nu se gasesc cumparatori pentru vinul aflat pe stoc. Un alt cumparator serios era Jidveiul, care cumpara must de Dabuleni si-l facea vin de …Jidvei.
Arma biologica
Cercetatorii statiunii au descoperit ca este mult mai ieftin si pe deasupra si ecologic sa combata daunatorii piersicului cu …trichograma. In loc sa investeasca milioane de lei in tot felul de produse chimice, un cercetator a fost desemnat sa creasca musculite (care poarta denumirea de trichograma) care se hranesc cu daunatorii piersicului.
In fiecare ferma de piersici au fost instalate capcane cu feromoni care ajuta specialistii sa stabileasca perioada optima cind se da drumul la musculitele mincatoare de paraziti ai piersicului. La cel mai mic semn de daunator, ouale de trichograma sint eclozate si musculita isi ia zborul. Chiar daca aceasta metoda a fost folosita cu succes, de mai bine de sapte ani, piata romaneasca este in continuare invadata de piersici de import, care nu au calitatile celor produse la Dabuleni.
