Numărul tinerilor români interesaţi să studieze în străinătate a crescut în ultimiii ani, printre raţiunile invocate de cei care aplică pentru licee sau universităţi din Occident numărându-se condiţiile de studiu superioare celor din ţară şi caracterul practic al informaţiilor predate. În ultimii trei ani, numai prin intermediul International Educational Center (IEC) au plecat să înveţe în străinătate peste 1.200 de elevi şi studenţi.
Numărul celor care solicită asistenţă centrelor abilitate de consultanţă educaţională a crescut cu 20% în ultimul an. De un interes sporit se bucură în special ţările nordice, în contextul creşterii consistente a taxelor de studiu în Marea Britanie, recent votată de parlamentul de la Londra.
„Interesul tinerilor români este în continuă creştere. În ultimii ani, mai ales după aderarea României la UE, au fost lansate programe educaţionale avantajoase, cu procedurile de aplicare mult simplificate, ceea ce explică numărul tot mai mare de solicitări pe care le înregistrăm în toate cele patru birouri din ţară“, spun reprezentanţii IEC – organizaţie neguvernamentală activă din 2001, ce are ca misiune promovarea mobilităţii educaţionale pentru elevi, studenţi şi absolvenţi.
Interesul în creştere pentru ţările nordice se explică şi prin gratuitatea studiilor. „În Danemarca, Suedia şi Finlanda, nu există taxe de şcolarizare. Danemarca, în speţă, devine o destinaţie de studiu tot mai curtată de tinerii români, în virtutea unor avantaje imbatabile: programe gratuite în limba engleză într-o gamă variată de domenii. În ultimii patru ani, IEC România a procesat peste 600 de aplicaţii, iar numărul acestora este în vizibilă creştere. Majoritatea studenţilor optează să se angajeze, pentru că au permisiunea de a munci legal până la 20 de ore săptămânal şi de a câştiga astfel suficienţi bani pentru a se autofinanţa pe perioada studenţiei“, au spus reprezentanţii IEC.
În alte ţări europene, însă, şcoala costă. În Olanda, de pildă, taxele de studii sunt de aproximativ 1.700 de euro pe an, dar există posibilitatea unui împrumut care să acopere aceste costuri, iar restituirea se face după doi ani de la absolvire, pe o perioadă între 15 şi 20 de ani. Printre universităţile olandeze care atrag un număr mare de studenţi români se numără Hague University of Applied Sciences, Stenden şi Fontys.
Mulţi aleg să studieze în străinătate după ce încep o facultate în România
Anglia rămâne una dintre destinaţiile preferate de studiu pentru români, în ciuda dificultăţilor de autofinanţare ale sistemului educaţional britanic. Printre cele mai căutate instituţii de învăţământ superior din Regatul Unit se numără şi Universitatea din Aberdeen. Avantajul înscrierii la o universitate scoţiană este posibilitatea acoperirii taxelor şcolare prin accesarea unui grant nereturnabil, acordat fără selecţie tuturor studenţilor admişi.
Cele mai căutate specializări din învăţământul superior sunt management, inginerie, arhitectură, marketing şi business, conform aplicaţiilor prin IEC, în timp ce, de la liceeni, solicitările cele mai numeroase vizează Elveţia, Marea Britanie şi Statele Unite, acestea din urmă, pentru şcolile de elită de tip boarding (internat).
În aplicaţiile pentru programe de studii din străinătate, elevii şi studenţii români enumeră ca principal motiv al acestui demers calitatea învăţământului românesc. „Mulţi dintre aplicanţi decid să studieze în străinătate la puţin timp după ce încep o facultate în România. Impresiile lor când ajung în străinătate sunt, în majoritate, pozitive. Tinerii români se declară plăcut surprinşi de tehnicile de predare şi relaţionare, de curricula orientată spre implementarea practică a cunoştinţelor, de facilităţile din campus şi, în general, de toate oportunităţile pe care le presupune studiul într-un mediu internaţional. Mulţi tineri sunt fascinaţi din punct de vedere cultural de ţara în care vor să studieze, sunt atraşi de ideea de a-şi exersa limba engleză într-un mediu cosmopolit, alături de tineri din toată lumea. Diferenţa cea mai semnificativă faţă de România este dată însă de sentimentul general de satisfacţie pe care îl au faţă de ceea ce li se întâmplă acolo“, au spus reprezentanţii organizaţiilor care centralizează astfel de aplicaţii.
Cei de la IEC au alcătuit, la solicitarea NewsIn, şi un aşa-zis portret-robot al tânărului român care îşi doreşte să studieze în străinătate.
„Tânărul care este determinat să se dispenseze de autohtonism este vizionar şi are o gândire matură. Nu e uşor să devii autonom într-un mediu cel puţin provocator cum e străinătatea. Are lecturi solide în spate, e ambiţios, bun la engleză, activ într-o serie de proiecte extraşcolare. Este susţinut de părinţi în deciziile majore pe care le ia, iar părinţii lui se vor interesa îndeaproape de implicaţiile acestei schimbări din viaţa copilului lor, prin discuţii oneste cu consultanţii educaţionali. În acelaşi timp, este un tânăr care se interesează de programe educaţionale în străinătate şi care vrea să instituie o schimbare de bun augur în viaţa lui. S-a informat în prealabil de pe internet şi ştie să-şi aleagă priorităţile. Dar, în primul rând, îşi doreşte sieşi «mai binele» şi este dispus să investească efort în această direcţie“.
