Agenţia Naţională de Integritate ar putea fi revitalizată printr-o ordonanţă de urgenţă după ce a fost lăsată fără obiectul muncii de Curtea Constituţională. Ministerul Justiţiei a constituit un grup de lucru care să elaboreze un proiect de lege privind funcţionarea şi organizarea ANI. Unul dintre motivele pentru care CCR a dat de pământ cu agenţia ar putea fi faptul că patru dintre cei nouă judecători erau cercetaţi de ANI pentru incompatibilitate.
Patru dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale se află în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate, pentru incompatibilitate, scrie pe blogul personal jurnalistul de investigaţii Emilia Şercan, citată de Hotnews.ro. Cei patru – Petru Lăzăroiu, Ion Predescu, Zoltan Valentin Puskas şi Augustin Zegrean – ar fi acţionari la societăţi comerciale, fapt interzis şi sancţionat de legea pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Informaţia a fost confirmată pentru Blog de Investigaţii de surse din interiorul Agenţiei Naţionale de Integritate. Petre Lăzăroiu (judecător la CCR din 2008 – mandatul său expiră în 2010) ar deţine 3.771 de acţiuni la SC Nufărul SA, în valoare de 18.855 de lei. Ion Predescu (judecător la CCR din anul 2004, cu un mandat de nouă ani) ar deţine, împreună cu soţia sa, acţiuni la SIF Oltenia, Zoltan Valentin Puskas (judecător al Curţii din 2007, cu un mandat de nouă ani) ar deţine, potrivit ANI, 19,97 % din acţiunile Societăţii Cooperativa Meşteşugărească Sicomcoop Sfântul Gheorghe. Pachetul de acţiuni aflat în posesia lui Puskcas este cel mai mare la această societate, restul acţiunilor, 80 la sută, fiind împărţite între alte opt persoane. În anul 2008, Zoltan Valentin Puskas ar fi încasat dividende în valoare de 29.946 de lei. Augustin Zegrean (judecător la CCR din 2007, pentru un mandat de nouă ani) ar deţine 755 de acţiuni la RAAL SA, în valoare de 18.875. În 2008, Augustin Zegrean a încasat dividende în valoare de 9.200 de lei, susţine ANI. Potrivit Legii nr. 161/2003 pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, cunoscută ca Legea incompatibilităţilor, magistraţilor le este interzis să aibă calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile sau societăţi comerciale. Potrivit NewsIn, ANI verifică de trei săptămâni averea şi interesele a şapte dintre cei nouă judecători ai CCR, mai puţin pe cele ale preşedintelui CCR, Ioan Vida, şi ale judecătorului Nicolae Cochinescu, conform unor surse apropiate anchetei. Verificările au fost demarate în urma unei sesizări, potrivit aceloraşi surse.
Judecător CCR: Noi trebuia să fim primii luaţi în vizorul ANI
Judecătorul CCR, Aspazia Cojocaru, a declarat vineri pentru NewsIn că nu a fost înştiinţată cu privire la vreo verificare a Agenţiei Naţionale de Integritate în cazul său şi a apreciat că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi trebuit să fie primii luaţi în vizorul ANI. Cojocaru a fost întrebată dacă a fost înştiinţată cu privire la vreo verificare a declaraţiilor sale de avere şi interese de către ANI. „Nu, niciodată, dar eu cred că noi trebuia să fim primii“, a răspuns judecătorul. De asemenea, alţi doi judecători ai CCR au precizat, pentru NewsIn, că informaţiile privitoare la verificările ANI în cazul acestora nu sunt adevărate. Ultimul oficial cercetat la avere de Agenţia de Integritate este deputatul PSD, Robert Negoiţă. ANI s-a sesizat din oficiu în cazul deputatului social-democrat în urma apariţiei mai multor articole de presă care semnalau faptul că acesta ar fi acumulat împreună cu familia o avere ce depăşeşte veniturile realizate, majorând în anul 2009 capitalul societăţii comerciale „Domus Stil Construct“ cu aproximativ 66 de milioane de lei. Agenţia a sesizat vineri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a efectua cercetări în legătură cu deputatul PSD Robert Negoiţă, pentru fals în declaraţii. Acesta este acuzat că nu a menţionat la rubrica „venituri din alte surse“ din declaraţia sa de avere, completată la 11 iunie 2009, pentru anul fiscal 2008, suma de 183.987.171 de lei (circa 52.880.000 de euro cu TVA), reprezentând venituri obţinute din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal. Robert Negoiţă mai este acuzat şi că nu ar fi declarat valoarea reală a soldurilor mai multor conturi în lei şi valută.
Celulă de criză pentru revitalizarea ANI
Grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate s-a reunit în premieră vineri, la Ministerul Justiţiei, instituţie care a reacţionat dur la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor articole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate.
„Funcţionarea legală şi constituţională a Agenţiei Naţionale de Integritate este esenţială pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană, în cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare. Am decis să constituim imediat acest grup comun de lucru, chiar înainte de a avea motivarea Curţii Constituţionale, pentru a discuta tezele unui nou cadru juridic pentru funcţionarea agenţiei. Noua reglementare va fi definitivată după examinarea motivării deciziei Curţii Constituţionale. Sunt convins că noul cadru juridic va fi un pas înainte atât sub aspectul tehnicii legislative, cât şi al eficienţei mijloacelor juridice puse la dispoziţia agenţiei, pentru a-şi atinge scopurile stabilite prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 9 decembrie 2006“, arată ministrul Cătălin Predoiu. Grupul de lucru este format din specialişti ai Ministerului Justiţiei, precum şi din reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate. Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a explicat vineri, într-o conferinţă de presă, că Agenţia îşi continuă activitatea în condiţiile în care nu există o redactare a hotărârii Curţii Constituţionale, iar decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Atât reprezentanţii ANI, cât şi premierul Emil Boc spun că guvernul analizează o eventuală modificare a legii de funcţionare a ANI, pentru ca aceasta să fie pusă în acord cu legea fundamentală, iar Agenţia să poată funcţiona în continuare. „Sunt îngrijorat de consecinţele deciziei Curţii Constituţionale cu privire la ANI, în perspectiva intereselor României. Noi avem nişte angajamente cu Uniunea Europeană care ţin de eliminarea mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie, adică trebuia ca România să scape de acest mecanism pentru ca românii să aibă drepturi depline în UE. În cadrul acestui mecanism, controlul averilor demnitarilor prin ANI are un rol important“, a spus Boc. Premierul a mai declarat că aşteaptă motivarea deciziei Curţii Constituţionale, după care, împreună cu reprezentanţii parlamentului şi cu toate structurile abilitate, să găsească „o formulă legală, astfel încât interesul României să nu fie compromis“. „Avem soluţia ordonanţei de urgenţă, dar după ce voi discuta cu toţi cei care au competenţe: parlament, Ministerul Justiţiei, preşedinţie, pentru a pune în acord legea cu decizia Curţii Constituţionale“, a precizat Boc.
