Lovitură de teatru în scandalul imobiliar Băneasa Investments, finalizat cu reţinerea a doi şefi de la unitatea Doi şi un sfert a Mi-nisterului de Interne şi a afaceristului Puiu Popoviciu. Curtea de Apel Bucureşti nu a aprobat cererea DNA de arestare preventivă a celor trei inculpaţi, dar le-a interzis acestora să părăsească ţara pentru următoarele 29 de zile.
Cornel Şerban, fostul şef DGIPI, Petre Pitcovici, de la DGA, şi omul de afaceri Gabriel Popoviciu sunt liberi. Judecătoarea Costiniu Viorica, de la Curtea de Apel Bucureşti, s-a abţinut în şedinţa publică pe cererea DNA de arestare a celor trei, chiar dacă legea prevede această obligaţie. Potrivit articolului 310, alin. 1 din Codul de procedură penală, pronunţările se fac în şedinţă publică de către preşedintele completului, asistat de grefier. Jurnaliştii care aşteptau un verdict în cazul celor trei reţinuţi din dosarul lui Popoviciu au aflat de la avocaţi că aceştia nu au primit mandate de arestare pentru 29 de zile. DNA a depus pe numele judecătoarei o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi cercetată disciplinar. Procurorii o acuză pe aceasta de „executarea funcţiei cu rea-credinţă“.
Magistratul a mai avut conflicte cu DNA. Costiniu a judecat în aprilie 2008 o plângere a fostului judecător Gheorghe Cuzuc, învinuit în dosarul „Poşta Română“. DNA i-a transmis judecătoarei că plângerea împotriva urmăririi penale este inadmisibilă, dar aceasta a insistat să primească dosarul original. După ce a fost refuzată de procurorii DNA, pe motiv că actele din dosar nu sunt publice, judecătoarea Costiniu l-a amendat pe Doru Ţuluş, şeful Secţiei a 2-a din DNA, cu 500 de lei. Sesizarea DNA este în lucru la CSM.
Pe de altă parte, Costiniu Viorica nu recunoaşte că s-a pronunţat pentru eliberarea celor trei în şedinţă secretă. „Nu este adevărat, şedinţa a fost publică. Era sala plină“, a declarat ea ieri, pentru NewsIn. Referitor la faptul că s-a abţinut în luarea unei decizii, judecătoarea a precizat: „Nu am avut foarte multe abţineri la viaţa mea, la fel şi recuzări. Nu discut nimic de nici una dintre hotărâri“. Avocaţii susţin că nu există probe în dosar. Florian Şurghie, avocatul fostului şef din DGA, Petre Pitcovici, susţine că în acest caz nu este vorba de mită. Nu neagă însă că acesta ar fi intervenit pe lângă denunţător, Ion Motoc, să rezolve dosarul Băneasa mai repede. „A existat o relaţie de mai mulţi ani între cei doi. Clientul meu a apreciat că îi poate adresa o rugăminte în legătură cu soluţionarea acestui dosar. Intervenţii au existat, nu putem să negăm, dar pentru a soluţiona dosarul cu celeritate şi a motivat că persoanele implicate sunt stresate“, a declarat Şurghie.
La rândul său, omul de afaceri Puiu Popoviciu susţine că totul este un abuz al DNA, dar că se va face dreptate.
DNA: Terenul statului, subevaluat la un dolar/mp
Fostul rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Niculae Alecu, singurul pentru care DNA nu a cerut arestul preventiv, deoarece a cooperat cu procurorii, a facilitat trecerea unui teren de 224 de hectare din domeniul public al statului în proprietatea omului de afaceri Gabriel Popoviciu, la preţul de un dolar/mp, potrivit unui comunicat al DNA. În calitate de rector, în perioada 2000-2003, Alecu a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 ha aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social la SC Băneasa Investments Băneasa SA., societate controlată de Aurel Gabriel Popoviciu. Procurorii susţin că terenul „a fost în mod vădit subevaluat“, deoarece, în momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments Băneasa SA, acesta a fost evaluat la un dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Procurorii spun că terenul, pe care s-au construit deja puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale, nu putea face obiectul vreunei tranzacţii, deoarece este în proprietatea statului. DNA mai susţine că fostul rector a acţionat împreună cu alte persoane din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV), „beneficiind de sprijinul interesat al lui Aurel Gabriel Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale“.
SMS-uri de ameninţare
DNA a făcut precizări şi cu privire la încercarea inculpaţilor de a convinge procurorul de caz să dea o rezoluţie favorabilă lui Popoviciu şi lui Alecu. Procurorii spun că şeful Diviziei operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Petre Pitcovici, şi fostul director al DGIPI, Cornel Şerban, au contactat, în perioada decembrie 2008 – martie 2009, un ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DNA. Cei doi i-au solicitat acestuia „ca, prin orice mod, inclusiv prin încălcarea procedurilor legale, să determine finalizarea cu celeritate a anchetei şi emiterea unei soluţii de neurmărire penală faţă de Gabriel Popoviciu şi Nicolae Alecu“. Ofiţerul care lucra la Direcţie fusese delegat, prin ordonanţă a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în cauza în care cei doi erau cercetaţi. Procurorii anticorupţie îl mai acuză pe fostul director al DGIPI, Cornel Şerban, că s-a folosit de poziţia deţinută şi, în mod nelegal, în perioada 27 decembrie 2008 – 12 ianuarie 2009, a pus la dispoziţia unei persoane oficiale, la solicitarea acesteia, lista detaliată a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic înregistrat la o companie de telefonie mobilă. „Persoana oficială care solicitase listingul urmărea să folosească acele informaţii care nu erau destinate publicităţii la înlăturarea unuia dintre angajaţii instituţiei pe care o conducea“, se arată în comunicatul DNA.
La solicitarea aceluiaşi oficial, Cornel Şerban a făcut demersuri pentru identificarea titularului/utilizatorului altui post telefonic, care ar fi trimis mesaje de ameninţare unui membru al familiei. În schimbul permiterii accesului la aceste informaţii, fostul şef al DGIPI a beneficiat de sprijinul oficialului, prin intermediul relaţiilor acestuia, pentru promovarea în funcţia de director adjunct al DGIPI. DNA nu dezvăluie, în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, identitatea oficialului, dar, în rezoluţia de punere în mişcare a urmăririi penale pentru fostul şef al DGIPI şi a omului de afaceri Gabriel Popoviciu, obţinută de NewsIn, Cornel Şerban ar fi beneficiat de sprijinul consulului României la Milano, Tiberiu Dinu, pentru a fi numit adjunct la DGIPI. Şerban i-ar fi pus la dispoziţie, la solicitarea acestuia, lista detaliată a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic şi a făcut demersuri pentru identificarea titularului sau utilizatorului altui post telefonic care trimitea mesaje de ameninţare unui membru al familiei, respectiv ministrului sănătăţii, cumnatul lui Dinu, se arată în rezoluţia de punere în mişcare a urmăririi penale. „Nu am nici o legătură cu subiectul cazului în derulare. Am fost ameninţat, probabil pentru a fi intimidat în luarea anumitor măsuri, dar nu am solicitat servicii suplimentare, deşi oricare dintre miniştrii guvernului beneficiază de servicii uzuale de protecţie din partea structurilor abilitate. Nu am cerut niciodată şi nu am primit nici un listing, pentru nici un număr de telefon. Am convingerea că rezultatele anchetei vor fi publice cât mai curând, ceea ce va demonstra faptul că asocierea numelui meu în acest scandal este pură speculaţie“, a precizat ministrul sănătăţii, Ion Bazac.
Whisky şi pălincă pentru NUP
Din conţinutul convorbirilor telefonice şi al celor purtate în mediul ambiental între Şerban, Pitcovici, Popoviciu şi Motoc, a rezultat fără echivoc intenţia făptuitorilor de a recompensa material pe ofiţerul de poliţie judiciară Ion Motoc de la DNA, urmând ca acesta să determine, prin activitatea sa, emiterea soluţiei în dosarul lui Popoviciu. Astfel, arată procurorii, Pitcovici şi Şerban i-au transmis lui Motoc solicitările lui Popoviciu, iar cel dintâi i-ar fi transmis că va fi recompensat de Popoviciu. Mai mult, Şerban i-a spus lui Motoc că vrea să îl ajute pe Popoviciu, pentru că şi el l-ar fi ajutat „dezinteresat“ în mai multe situaţii. El a intermediat şi o întâlnire între Popoviciu şi Motoc la un hotel din Bucureşti, la care s-au discutat aspecte legate de anchetă, fostul şef DGIPI având sugestii legate de audierea unor persoane şi obţinerea de înscrisuri. Popoviciu i-ar fi promis lui Motoc anumite foloase, asigurându-l de sprijinul său „dacă va avea nevoie de o vorbă pusă undeva, într-un moment-cheie“.
Înainte de sărbătorile de Crăciun, Pitcovici i-a trimis lui Motoc whisky, palincă şi alte bunuri, mai arată procurorii. Şerban ar fi păstrat legătura cu Popoviciu, după numirea de la DGIPI, prin intermediul şoferului său, Marian Găman, şi a unui apropiat, Ciocoiu Dumitru. Şi fostul rector Alecu, cercetat în dosarul lui Popoviciu, ştia de intervenţia pe lângă Motoc, susţin procurorii. Fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, a declarat că Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu ar face „coadă“ să intre la omul de afaceri Gabriel Popoviciu, potrivit referatului de arestare făcut de procurori în dosarul lui Şerban şi Popoviciu. Acesta a invocat numele preşedintelui şi al fostului premier pentru a-l determina pe ofiţerul DNA să dea o soluţie favorabilă omului de afaceri Puiu Popoviciu în dosarul terenurilor din Băneasa. „Ceea ce a făcut Puiu Popoviciu în dosar m-a indignat ca şi cetăţean“, a spus Aurelian Bădulescu, avocatul lui Şerban.
Cu ochii pe pământ
Pe 12 aprilie 2004, fostul rector al Universităţii Agronomice, Ioan Alecu, şi alte persoane din unitatea de învăţământ superior au încheiat un contract de asociere în participaţiune cu SC Log Trans SRL. Aportul universităţii consta, printre altele, în dreptul de folosinţă a terenurilor fermei Băneasa.
Importantă în această afacere, arată procurorii, a fost clauza potrivit căreia, în ipoteza dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor fermei de către universitate, acestea vor fi aport la capitalul social al celeilalte părţi a contractului, respectiv SC Log Trans. În schimb, unitatea de învăţământ superior primea 49% din capitalul social al Log Trans. Existenţa asocierii era limitată la dobândirea proprietăţii pe terenuri de către USAMV, după care aceasta se dizolva, iar terenurile deveneau aport în natură la Log Trans. Deşi terenul era proprietate publică a statului, dreptul de proprietate al universităţii a fost înscris de Gheorghe Cuzuc, judecător de carte funciară, în baza unei legi care era abrogată. Ulterior, s-a făcut o majorare de capital, iar USAMV a fost cooptată ca acţionar la Log Trans. Tot atunci, denumirea societăţii a fost schimbată din Log Trans în Băneasa Investments. Numele omului de afaceri Gabriel Popoviciu apare oficial în afacere abia în 2002, când acesta devine administrator al societăţii şi vicepreşedinte.
