Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare dă o şansă în plus creditorilor să se ferească de bunurile puse încă o dată gaj, pe de o parte, şi să-şi recupereze creanţele, pe de altă parte.
Orice afacere care se respectă apelează, la un moment dat, la credite. Şi aproape orice credit necesită o garanţie materială din partea debitorului. Fie că vorbim de hale de producţie, de terenuri, de utilaje, de vile sau de apartamente, cu toate pot fi puse garanţie pentru diverşi creditori. Nu numai în afaceri se pun garanţii materiale, ci şi la creditele ipotecare. În România ultimilor ani există o bază electronică de date a bunurilor mobile depuse garanţie. Baza de date este una reală – Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare – pe care o poate consulta oricine, fără să plătească vreo taxă. Taxe plătesc doar cei care doresc să înscrie o garanţie reală în Arhivă. Regimul juridic al garanţiilor mobiliare este precizat în Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri de accelerare a reformei economice. Practic, măsura este în avantajul tuturor participanţilor la o operaţiune ce presupune garanţii, dar mai ales în interesul creditorului. La tranzacţiile comerciale dintre firme, societatea care vinde ceva cu plata la scadenţă solicită garanţii materiale debitorului. Pentru firma care vinde, Arhiva Electronică este ca o gură de oxigen, pentru că poate verifica foarte uşor dacă bunurile cu care debitorul vrea să garanteze tran-zacţia au mai fost sau nu puse garanţie la alţi creditori. Cu alte cuvinte, consultarea Arhivei oferă creditorilor date exacte, prin care aceştia pot evalua riscul unei tranzacţii ce urmează să fie încheiată cu un debitor.
Priorităţi la garanţii
Art. 28 din Titlul VI din legea menţionată arată că până şi statul are certitudinea unor garanţii reale prioritare în momentul în care garanţia a fost făcută publică prin intermediul Arhivei. „Faţă de terţi, inclusiv faţă de stat, o garanţie reală şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidenţa prezentului titlu au un grad de prioritate care se stabileşte de la momentul în care garanţia reală sau sarcinile reale au fost făcute publice printr-una din metodele prevăzute la acest articol“, se arată în lege. Pot exista bunuri puse garanţie în mai multe afaceri, respectiv la mai mulţi creditori. De exemplu, o firmă a pus garanţie utilajele la o bancă şi la un terţ cu care are afaceri. Prioritate are primul creditor, iar cel de-al doilea îşi asumă faptul că bunul respectiv a mai fost pus gaj odată. Acest aspect este prevăzut clar de actul normativ amintit, la art. 29: „Prin înscrierea garanţiei reale, creditorii pentru care se înscrie ulterior o garanţie reală asupra aceluiaşi bun sunt prezumaţi că au cunoştinţă despre existenţa garanţiei reale, proba contrarie nefiind admisibilă“.
Operatori autorizaţi
Oricine poate consulta baza de date a Arhivei Electronice, dar înscrierile avizelor de garanţie se pot face decât de operatorii autorizaţi şi de agenţii acestora. În România sunt consideraţi operatori autorizaţi două bănci comerciale (BCR şi Banca Transilvania), Ministerul Economiei şi Finanţelor, Camera de Comerţ a României, Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi alţii. Arhiva poate fi consultată on line, pe www.mj.romarhiva.ro şi www.co.romarhiva.ro. De la mijlocul lunii septembrie, prin ordin al ministrului justiţiei s-a schimbat formularistica de obţinere a avizelor de garanţie de la Arhivă.
