Mănăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea se află din 2006 în lucrări de renovare, finanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor. Acestea sunt de o calitate extrem de proastă, începând de la geamurile termopan – schimbate, ulterior, de către măicuţe -, la tabla de pe acoperiş şi sfârşind cu tencuielile şi rigolele de la baza zidului bisericii.
VÂLCEA. Mănăstirea Hurezi din oraşul Horezu este singurul monument istoric din sudul României aflat pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO în anul 1993. Mănăstirea cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ a fost ridicată în 1696 şi este ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Anual, Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice (ONMI), alocă fonduri pentru reabilitarea Mănăstirii Hurezi, pentru diverse lucrări. În urma unor controale ale Inspectoratul Judeţean în Construcţii (IJC) Vâlcea efectuate la Mănăstirea Hurezi, s-a observat că lucrările executate în ultimii ani cu fondurile de la MCC au fost realizate în bătaie de joc. „Anul trecut s-au făcut lucrări de cea mai proastă calitate la fundaţia bisericii. Reabilitările executate nu au respectat proiectul, iar acum cade tencuiala de pe pereţi. În loc să fie îndepărtată apa de la temelia construcţiei, s-a făcut lucrarea în aşa fel încât apa intră direct în pereţi. S-au pus şi termopane în biserica declarată monument de patrimoniu mondial! Tabla de pe biserică a fost schimbată şi s-a pus una de o calitate mai proastă“, a declarat Ion Nicolae, inspectorul-şef al IJC Vâlcea. Acesta a precizat că banii destinaţi lucrărilor sunt foarte mulţi şi, pe lângă fondurile alocate de MCC, în 2007, numai de la IJC Vâlcea, s-au alocat, din fondul de excedent, 1,5 milioane de lei, doar pentru mănăstirea Hurezi. „Pe lângă lucrările de mântuială realizate acolo, s-au făcut şi nişte chilii ilegale, în 2003, pe care maicile le-au construit fără autorizaţie“, a mai spus Ion Nicolae.
Lucrările nu au fost executate conform proiectului
Florin Epure, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Vâlcea a spus că cei doi executanţi ai lucrărilor de restaurare a Bisericii Mari sunt SC RESTOR SRL (constructorul), din Râmnicu Vâlcea şi SC RAV-CO SRL (restauratorul componentelor artistice), din Bucureşti.
În 2006, prin dispoziţiile unei comisii constituite din membri ai Secţiunii Tehnice şi Secţiunii de Componente Artistice a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, s-a stabilit finanţarea şi executarea prioritară a lucrărilor de restaurare a frescei exterioare la Mănăstirea Hurezi. „La sfârşitul lui 2006,
s-a finalizat doar replantarea fragmentelor de frescă pe turle, dar SC RAV-CO SRL a solicitat atunci suplimentarea sumei alocate. Firma a motivat prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor angajate, argumentând că lucrările executate au fost mai complexe decât cele prevăzute iniţial, considerându-se necesară şi oportună extinderea restaurării pe toată suprafaţa turlelor“, a menţionat Florin Epure.
În luna septembrie 2006, SC RESTOR SRL a montat schela de lemn pe faţadele de sud şi nord ale bisericii, în vederea schimbării învelitorii, lucrare care nu a mai fost efectuată. „În urma controalelor, efectuate pe parcursul anului 2006 şi în luna octombrie 2007, constatările făcute de IJC Vâlcea au fost primite cu reticenţă de către proiectant, constructor şi de către finanţator, ONMI. S-a constatat că drenul de la baza zidului bisericii s-a executat fără respectarea condiţiei impuse prin avizului MCC nr. 122/M/ 29.06.2005 (de a se restudia şi prezenta spre avizare soluţia de eliminare a umidităţii, fără dren lângă biserică). S-au descoperit deficienţe în executarea rigolei de colectare a apelor pluviale şi în calitatea tencuielilor executate la nivelul soclului. Aceste nereguli au fost semnalate şi cu prilejul controlului efectuat, în ianuarie 2008, de DJCCPCN Vâlcea“, a mai spus Florin Epure. Ca urmare a constatărilor făcute, s-au stabilit măsuri de refacere a rigolei, a drenului şi de remediere a lucrărilor necorespunzătoare (refacerea tencuielii la nivelul soclului şi repararea trotuarului perimetral), aplicându-se sancţiuni executantului lucrărilor şi dirigintelui de şantier.
„Totodată, s-a reclamat calitatea necorespunzătoare a tablei folosite pentru schimbarea învelitorii la portic şi pridvor. S-a ridicat problema oportunităţii schimbării învelitorii cu un material considerat mai slab calitativ, ce se face în lipsa unei expertize privind gradul de deteriorare a învelitorii care să argumenteze punctual necesitatea înlocuirii acesteia“, a menţionat directorul DJCCPCN. Florin Epure a susţinut că nu se cunoaşte suma pe care ONMI o dă anual pentru restaurarea mănăstirii. „Noi nu ştim care e suma de bani investită în aceste lucrări pentru că firmele care le execută preiau banii direct de la ONMI. Trebuie găsită o soluţie în acest caz. Dacă lucrările se fac prost, să nu se mai trimită bani de la MCC“, a menţionat Florin Epure.
Tăriceanu şi Băsescu cunosc situaţia, dar nu au făcut nimic
La sfârşitul lui 2007, IJC Vâlcea a constatat faptul că schela de lemn, montată pe faţadele de nord şi sud ale Bisericii Mari, nu e folosită, prezintă un grad ridicat de uzură şi constituie un pericol pentru vizitatori şi a stabilit ca ea să fie desfiinţată de urgenţă.
Acelaşi lucru l-a solicitat şi conducerea Mănăstirii Hurezi, comunicând SC RESTOR SRL, prin adresa nr. 44, din 14 aprilie 2008, intenţia de a demola aceste schelele, care în final au fost demontate de către măicuţe, înainte de Paşti.
„MCC face lucrări proaste la biserica noastră. A pus geam termopan pe aluminiu, dar l-am dat noi jos şi am pus geam cu lemn. Doi ani au ţinut biserica încorsetată cu schele din lemn şi în tot acest timp nu s-a făcut nimic. Lucrările s-au realizat în bătaie de joc, tencuiala cade şi apa intră în pereţi. Aici s-au urmărit doar banii, nu şi calitatea lucrărilor. Cei care şi-au bătut joc o să dea socoteală, în primul rând în faţa lui Dumnezeu, dar şi în faţa oamenilor“, a spus maica Marina, locţiitoarea stareţei Mănăstirii Hurezi. Aceasta a precizat că situaţia lucrărilor a fost prezentată şi primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu, dar şi preşedintelui Traian Băsescu, dar nu s-a luat nici o măsură în acest caz.
În ceea ce priveşte lucrarea făcută ilegal de măicuţe, locţiitoarea stareţei a spus că nu e vorba de construcţia chiliilor, ci de o anexă mică la o bucătărie, care se află în afara incintei mănăstirii, fiind folosită la gătit.
Cu privire la această situaţie, Radu Renga, prefectul judeţului Vâlcea, a reacţionat: „S-au pus termopane… Nu cred că ăsta era visul lui Brâncoveanu“. Prefectul împreună cu directorul DJCCPCN Vâlcea vor înainta, zilele acestea, o adresă către MCC pentru a trimite corpul de control să evalueze situaţia creată la Mănăstirea Hurezi şi să dispună măsurile ce se impun, în conformitate cu prevederile şi procedurile legale din domeniul protejării monumentelor istorice.
