Scărpinatul – un drog
Scărpinatul poate crea dependenţă – aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători de la Wake Forest University din North Carolina (USA), care afirmă că a descoperit motivele pentru care scărpinatul este atât de plăcut, dar se şi poate transforma într-un tic. Cercetătorii au folosit cele mai noi scannere cerebrale pentru a „fotografia“ schimbările care au loc în creierul nostru atunci când ne scărpinăm. Specialiştii au observat că se reduce activitatea în zonele cerebrale asociate emoţiilor şi amintirilor neplăcute, în acelaşi timp crescând activitatea din zona legată de comportamentele compulsive. Oamenii de ştiinţă speră ca acest studiu să dea undă verde realizării unor tratamente ad-hoc. Pentru unele persoane, iritaţia provocată de prurit este atât de puternică încât le determină să se scarpine până la sânge. Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică funcţională pentru a analiza creierul a 13 voluntari în timp ce îşi scărpinau gleznele cu o mică perie. „Sesiunile“ de scărpinat durau 30 de secunde, cu pauze la fel de lungi, timp de cinci minute. Rezultatele au demonstrat o activitate redusă în cortexul cingulat anterior, responsabil cu experienţele neplăcute, şi în cortexul cingulat posterior, asociat amintirilor. Când „cobaii umani“ acţionau în mod mai intens, activitatea din cele două zone se reducea la minimum. În timpul experimentului, oamenii de ştiinţă au mai identificat şi unele zone care se activează atunci când ne scărpinăm. Printre acestea se numără şi cortexul prefrontal, asociat comportamentului compulsiv.
