Reprezentanţii DSP Dolj şi ABA Jiu, prezenţi ieri la emisiunea „Contrasens“, de la Radio Sud, au cerut primarilor să fie atenţi la probele de apă înainte să demareze investiţii costisitoare pentru introducerea sistemelor centralizate de alimentare. Deşi s-au cheltuit milioane de euro, în 24 de comune apa care curge la robinet nu este bună de băut.
46 de milioane de euro au cheltuit primarii doljeni în ultimii opt ani pentru introducerea sistemelor de alimentare cu apă în 60 de comune. Monitorizările făcute în 2012 de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj arată că apa care curge la robinet în 24 de localităţi nu este potabilă. Situaţia a fost relatată pe larg în paginile GdS („Apa infestată nu spală obrazul autorităţilor“ – 2 aprilie 2013), însă la nivel de judeţ nu există o strategie coerentă de rezolvare a acestei probleme. Pe de o parte, Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, prin vocea preşedintelui Ion Prioteasa, susţine ideea ca sistemele centralizate să fie preluate de Compania de Apă Oltenia (CAO) şi integrate în masterplanul pe apă al judeţului. În viziunea preşedintelui CJ, CAO trebuie să investească în potabilizarea apei şi rentabilizarea sistemelor introduse în comune. Pe de altă parte, reprezentanţii CAO susţin că nu vor prelua sistemele neconforme, în care apa nu este potabilă, şi nerentabile economic. Bugetele sărace ale comunelor nu pot suporta cheltuielile legate de potabilizare şi mentenanţă a sistemelor. Ce este de făcut? În alte 29 de comune, sunt în curs de derulare investiţii de 24 de milioane de euro. Reprezentanţii instituţiilor abilitate atenţionează primarii să urmărească testele de apă înainte de realizarea investiţiilor.
Află mai multe despre apa din orașul tău la Contrasens,
emisiune difuzată pe 9 aprilie la Radio Sud
Your browser does not support the audio element.
Soluţiile propuse de autorităţi
Prezent ieri, în emisiunea „Contrasens“, de la Radio Sud, Marin Tălău, directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu, a spus că testele făcute în urma prospecţiunilor hidrogeologice pot scuti comunele de cheltuieli inutile de sute de mii de euro. „Primăria trebuie să fie prima interesată din punctul de vedere al analizei apei. Este clar că, dacă apa nu iese bună, ai investit banii fără folos. Există suspiciunea că un constructor face tot posibilul ca analizele de apă să iasă bune, dar primăria trebuie să fie acolo, pentru că este beneficiarul investiţiei“, a afirmat Marin Tălău. Pentru realizarea puţurilor de alimentare cu apă, primăriile sunt obligate să obţină avizul şi apoi autorizaţia de gospodărire a apelor din partea ABA Jiu. Acest lucru nu este posibil fără prezentarea unor analize din care să reiasă că apa este potabilă. „Noi impunem aceste analize, iar primăria decide la ce laborator autorizat merge. Cei care au primit autorizaţie de gospodărire a apelor au venit cu analize“, a mai spus Marin Tălău. „Problema este cu recoltarea. Depinde de unde iei proba de apă şi cum o recoltezi“, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, prezent şi el la emisiunea „Contransens“, de la Radio Sud. O posibilă soluţie ar fi ca, în momentul recoltării probelor, primăriile să ceară asistenţă şi consiliere din partea ABA Jiu, DSP Dolj sau CAO, pentru a evita complicaţiile ulterioare. Este de preferat ca primăria să cheltuiască, spre exemplu, 10.000 de euro pentru un nou foraj-prospecţiune, decât să realizeze un puţ cu apă nepotabilă.
„Dacă stăm şi ne gândim că facem o investiţie care poate să coste sute de mii sau milioane de euro şi constatăm, la sfârşit, că sursa de apă nu este bună, eu zic că este mult mai grav decât să cheltuim 10.000 de euro“, a explicat Marin Tălău. În cadrul emisiunii „Contrasens“, invitaţii au putut urmări declaraţii pe tema apei potabile din partea primarilor Ovidiu Flori (Işalniţa), Costică Resceanu (Teslui), Mircea Beznă (Argetoaia) şi Cristinel Banu (Teasc). Dacă în unele cazuri (Işalniţa şi Teasc) primăriile au abandonat puţurile şi se conectează la sursele de apă ale Craiovei (Izvarna, Marica-Gioroc), în alte cazuri (Teslui, Argetoaia) se merge pe actualele forări. Primarii susţin că reprezentanţii CAO nu le-au spus care sunt condiţiile de preluare a sistemelor din comune. „Noi suntem folosiţi doar ca masă de manevră!“, a spus Cristinel Banu, primarul localităţii Teasc.
