20% din salariaţii din Filiaşi sunt navetişti la Craiova, Işalniţa sau Turceni. Numărul locurilor de muncă din oraş a scăzut dramatic în ultimii 20 de ani.
În Filiaşi, localnicii îşi câştigă cu greu pâinea. Ultimii 20 de ani au dus la degradarea continuă a economiei oraşului, iar în prezent majoritatea locuitorilor nu au de lucru, chiar dacă oficial rata şomajului este de doar 2,7%. Conform primarului Nicolae Stăncioi, 20% din salariaţi sunt, de fapt, navetişti la Işalniţa, Craiova sau Turceni. „Una dintre principalele probleme cu care se confruntă oraşul este lipsa locurilor de muncă. Dacă, în 1990, în Filiaşi existau 10.600 de salariaţi, în prezent, mai lucrează 1.700. Această situaţie este determinată de faptul că societăţile cu o pondere importantă în economia localităţii şi-au restrâns activităţile“, a explicat Nicolae Stăncioi. Acesta a făcut şi un scurt bilanţ al restrângerilor de activitate: la Transformatoare, Motoare, Condensatoare (TMC) SA lucrau peste 3.600 de salariaţi, iar acum mai sunt 230; la Uzina Mecanică (UM) Filiaşi, din 1.000 de muncitori mai lucrează 37, în timp ce la fosta Întreprindere de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS), din 800 de angajaţi au mai rămas doar 170; în oraş sunt înregistrate 543 de firme, dar majoritatea au unu-doi angajaţi; rata neoficială a şomajului este mult mai mare. „Societatea de confecţii privată la care lucrau 240 de salariaţi şi care avea contracte în sistem lohn şi-a redus activitatea din cauza crizei economice. Îmbucurător este totuşi faptul că serele de la Işalniţa încă au nevoie de salariaţi, cărora le asigură transportul. Unii localnici lucrează la termocentrala de la Turceni, iar o altă parte – la diverse societăţi din Craiova. Circa 20% din populaţia ocupată este navetistă“, a precizat primarul Stăncioi.
Buget ciuntit şi investitori lipsă
Dificultăţile financiare ale societăţilor de pe platforma industrială a oraşului şi-au pus amprenta şi asupra bugetului local. Conform edililor, veniturile anuale proprii realizate nu se ridică la mai mult de 4,5 milioane de lei. Bugetul total al primăriei este de 25,6 milioane de lei, însă cea mai mare parte a banilor se alocă salariilor profesorilor. Întreprinderile profitabile altădată sunt acum în pragul insolvenţei şi au acumulat datorii mari faţă de bugetul de stat, bugetul local şi alţi creditori. Primăria ar trebui să încaseze de la marile întreprinderi debitoare peste şapte milioane de lei. În plus, bugetul pe 2009 este influenţat şi de Legea bugetului de stat, care a diminuat cotele defalcate din TVA până la nivelul colectărilor de anul trecut – de aici mai rezultă un minus de 4,8 milioane de lei. Pentru a atrage investitori, primăria a luat câteva măsuri. Astfel, firmele care decid să investească la Filiaşi sunt scutite de taxe şi impozite pe perioada realizării investiţiei, până la intrarea efectivă în producţie, şi nu vor plăti taxe pentru obţinerea avizelor necesare. Tot în acest scop, din iunie va funcţiona parteneriatul cu Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) „Oltenia“. Colaborarea cu Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) nu a adus până acum nici un rezultat palpabil. ARIS a făcut cunoscute condiţiile din Filiaşi, inclusiv unor furnizori ai Ford, însă investiţiile nu au venit până acum. La ora actuală, sectoarele care aduc bani micilor afaceri din Filiaşi sunt cele ale construcţiilor, materialelor sanitare şi electrocasnicelor.
