Reprezentantii Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Dolj, Primaria, Consiliul Local si Scoala Generala din Argetoaia au realizat pe parcursul mai multor luni de documentare o redescoperire a traditiilor si obiceiurilor zonei.
Comuna Argetoaia, cu cele 14 sate arondate, a fost locul unui proiect de cercetare cu tema „Traditia si creatia populara in satul românesc contemporan – zona etnografica Dolj“. Ieri, in sala de festivitati a scolii generale din comuna a fost vernisata expozitia „Satul doljean ieri si azi“, prin prezentarea unor fotografii documentare, costume populare autentice pastrate de localnici de la parinti si bunici, dar si mestesuguri stravechi mai putin cunoscute.
Cânt popular, mestesuguri si costume autentice
Stergare cusute manual, costume populare autentice, dar si produse gastronomice si mestesugaresti locale au fost prezentate in sala de festivitati a scolii, in care a fost recreat satul doljean de altadata. Localnicele Elena Trusca, Marcela Cruceru si Maria Cruceru, imbracate in costume populare autentice – mostenire de la parintii lor, au incântat publicul prezent prin dovedirea unor calitati deosebite. „Costumul de pe mine a fost cusut de mama mea la razboi pe pânza româneasca. Vâlnicul si zavelca sunt cusute manual, iar tulpanul are o broderie deosebita. Exista in casele multor oameni din Argetoaia lazile de zestre ramase mostenire din generatie in generatie, in care se mai afla si astazi costume si stergare populare. In plus, am un talent deosebit, pe care mi l-am descoperit inca din copilarie, acela de a cânta la frunza. Cântecele populare atât de dragi si apropiate sufletelor noastre le pot reproduce atât prin vers, cât si prin sunetul produs de frunza, asemanator cu al unui fluier“, a povestit Elena Trusca, de 62 de ani, din comuna Argetoaia.
Timp de mai multe minute, tanti Lenuta, asa cum este strigata de vecini si prieteni, a reprodus cântece din folclorul românesc autentic, stârnind ropote de aplauze: „Frunza verde, flori marunte / Mândra mea, sprâncene multe / Ce le tii posomorâte…“. Pe una dintre masutele de lemn, acoperita cu stergar cusut, se aflau strachini pline cu nuci, dar si roata de malai (preparat din faina de porumb, de mei sau de alte cereale, dospit si copt in cuptor – n.r.), pregatit ca la Argetoaia. Cele trei femei asezate pe scaunele de lemn, in jurul mesei, au tors lâna la vârtelnite, furci sau depanatoarele vechi de sute de ani.
Gazde bune, localnicii din Argetoaia au pregatit invitatilor un adevarat ospat cu mâncare traditionala din zona: varza calita in ulcea de lut, cârnati proaspat prajiti, malai, alaturi de câte o canuta de tuica fiarta…
