22.8 C
Craiova
miercuri, 5 iunie, 2024
Știri de ultima orăMagazinMoartea, un fapt ce nu poate fi dovedit

Moartea, un fapt ce nu poate fi dovedit

Un profesor universitar american susţine că deţine dovada care confirmă existenţa vieţii după moarte, iar aceasta ar proveni din universul fizicii cuantice, informează un articol publicat de Mediafax.

Cei mai mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere că acest concept al vieţii de după moarte reprezintă ori un nonsens, ori, în cel mai bun caz, un fapt ce nu poate fi dovedit. În schimb, potrivit profesorului american Robert Lanza, teoria biocentrismului – cunoscută şi sub denumirea „teoria totului“ – susţine că viaţa, aşa cum este ea concepută de oameni, reprezintă doar o iluzie. „Credem că viaţa este doar o activitate a carbonului şi un amestec de molecule – trăim o vreme şi apoi putrezim în pământ“, a scris cercetătorul american pe site-ul său. El susţine însă că, de fapt, conştinţele oamenilor creează universul şi nu invers, prin urmare, de îndată ce oamenii vor accepta faptul că spaţiul şi timpul sunt doar „instrumente ale minţilor noastre“, nici moartea nu va mai putea să existe „în nici un sens real“.
Robert Lanza, profesor la Wake Forest University School of Medicine din Carolina de Nord, este de părere că oamenii cred în moarte întrucât „au fost învăţaţi că vor muri“ sau, mai exact, „conştinţele oamenilor asociază viaţa cu trupurile noastre, iar noi ştim că trupurile mor“. Teoria profesorului Robert Lanza este expusă pe larg în cea mai recentă carte a acestuia, lansată recent în Statele Unite, care se intitulează „Biocentrismul: Cum viaţa şi conştiinţa devin cheile înţelegerii adevăratei naturi a universului“.

Teoria biocentrismului

Teoria sa, cea a biocentrismului, susţine faptul că moartea ar putea să nu fie un punct terminal, aşa cum este considerată ea de oameni. Biocentrismul, cunoscut şi sub numele „teoria totului“, provine din termenul grecesc „centrul vieţii“. Potrivit acestei teorii, viaţa şi biologia reprezintă elemente centrale ale realităţii şi că viaţa creează universul, nu invers. Conştiinţa unei persoane este cea care determină forma şi mărimea obiectelor din univers.
Pentru a-şi exemplifica teoria, Robert Lanza s-a folosit de felul în care oamenii percep lumea din jurul lor. O persoană priveşte cerul şi i se spune că nuanţa pe care o vede este culoarea albastru, însă celulele din creierul oamenilor pot fi modificate pentru ca acea persoană să vadă cerul ca fiind verde sau roşu. „În concluzie, ceea ce vezi nu ar putea fi prezent fără conştiinţa ta“, a explicat profesorul Lanza. „Conştinţele noastre dau sens lumii“, a spus acesta. Privind universul dintr-un punct de vedere biocentric, spaţiul şi timpul nu se comportă în acel fel în care ne spun conştiinţele noastre că ele s-ar comporta pentru că, în definitiv, spaţiul şi timpul sunt „simple instrumente ale minţii noastre“, a precizat Lanza.
Dacă această teorie, potrivit căreia spaţiul şi timpul ar fi o construcţie mintală, va fi acceptată, atunci moartea şi ideea de imortalitate ar putea să existe într-o lume fără limite spaţiale şi liniare, a mai spus cercetătorul american.
În mod similar, teoreticienii din domeniul fizicii sunt de părere că există un număr infinit de universuri, cu variaţii diferite de oameni şi situaţii, care au loc simultan. Potrivit profesorului american, absolut orice se poate întâmpla la un anumit moment în acel univers multiplu (multivers), iar acest lucru înseamnă că moartea nu poate să existe „în nici un sens real“.

Viaţa, „o floare perenă“

În schimb, Robert Lanza susţine că, atunci când murim, vieţile noastre devin „o floare perenă care se întoarce să înflorească în multivers“. „Viaţa e o aventură care transcende felul nostru obişnuit liniar de a gândi. Atunci când murim, facem acest lucru nu într-un mod aleatoriu în această matrice cu bile de biliard, ci în inevitabila matrice a vieţii“, a continuat profesorul american.

Experimentul celor două fante

Robert Lanza a citat celebrul experiment al celor două fante pentru a-şi argumenta teoria. În acel experiment, oamenii de ştiinţă care priveau particulele care treceau prin două fante de pe un ecran au constatat că particulele de lumină se comportau ca un glonţ şi treceau prin una dintre fante. Dacă o persoană nu priveşte particula, aceasta se comportă ca o undă. Acest fapt ar însemna că aceeaşi particulă trece prin două locuri în acelaşi timp.
Acest experiment demonstrează faptul că materia şi energia pot prezenta caracteristici duale, atât de undă, cât şi de particulă, iar comportamentul particulei se schimbă în funcţie de percepţia şi conştiinţa unei persoane.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS