8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiCum şi-a ridicat premierul Cioloş magistraţii în cap printr-o mică gafă

Cum şi-a ridicat premierul Cioloş magistraţii în cap printr-o mică gafă

Guvernul Cioloş a reuşit printr-o gafă, nepricepere sau superficialitate birocratică, puteţi să-i spuneţi cum doriţi, să-şi ridice în cap o bună parte din magistraţii României. Aceştia au speculat o imprecizie dintr-o ordonanţă de urgenţă dată de guvern în iunie 2006 pentru a mai sălta puţin salariile din învăţământ şi domeniul sanitar, printre cele mai vitregite. De fapt, guvernul Cioloş a aplicat sectorial legea-cadru de salarizare adoptată în 2010 de guvernul Boc, amânată de la un an la altul. Numai că a făcut-o prost. Deşi întreaga ordonanţă se referă cu predilecţie la ei, la medici, asistente, profesori, primul articol este formulat în aşa fel încât se înţelege că vizează de fapt toţi bugetarii.
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Magistraţii s-au uitat în OUG şi ce şi-au zis? Nu suntem şi noi „personal plătit din fonduri publice“? Suntem. Prin urmare, ni se aplică şi nouă. Asta ce înseamnă? Pentru mii de judecători sau procurori, înseamnă o creştere a salariilor cu 18%. Or, situaţia riscă să devină aberantă. Cum să explici unui medic şi profesor că abia ai găsit câteva milioane amărâte în plus la salariu în timp ce magistraţii împuşcă dintr-un foc 18% din salarii oricum mari? La o leafă de aproape 10.000 de lei pe lună, cât câştigă un judecător de Curte de Apel sau chiar mult peste la Înalta Curte, creşterea aduce cel puţin 1.800 de lei în plus.

Or, magistraţii nu reprezintă nici pe departe o problemă de ordin social. Ce au făcut ei este scandalos, cinic şi imoral, dar nu ilegal. Au revendicat fără scrupule un drept pe care guvernul l-a oferit fără să fi fost cerut. Ba chiar au avut neobrăzarea să-i amintească premierului că ordonanţa a fost adoptată „în vederea eliminării inechităţii şi discriminării salariale din rândul diverselor categorii sociale“. În cazul ăsta, guvernul trebuia să le taie lefurile magistraţilor pentru a le aduce la nivelul doctorilor şi profesorilor. Ce-ar mai fi spus atunci demagogii din justiţie setoşi de echitate socială, atât de dornici să elimine discriminările de natură salarială?

Dar să vedem mai departe ce s-a întâmplat. După adoptarea ordonanţei, primii care au simţit mirosul banilor au fost procurorii. Şeful Parchetului General, Augustin Lazăr, s-a grăbit să emită un ordin prin care a dispus creşterea salariilor în acord cu textul ordonanţei. Judecătorii nu s-au lăsat mai prejos şi i-au cerut ministrului Prună să aplice ordonanţă şi în cazul lor. În scurt timp a ieşit scandal, mai ales după ce s-a zvonit că ministrul justiţiei i-a cerut procurorului să-şi retragă ordinul. În treacăt fie spus, ordonanţa cu articolul prost scris a trecut şi pe la Ministerul Justiţiei în circuitul avizării, dar n-a corectat nimeni ambiguitatea.

Tămbălăul a luat amploare, magistraţii au început să ameninţe cu proteste. Guvernul a început să caute soluţii. Din câte aud, ministrul muncii, Dragoş Pâslaru, a admis în discuţiile cu magistraţii că ordonanţa are o problemă de redactare, dar le-a reproşat că n-au semnalat-o cât timp a stat în dezbaterea publică. N-avea nimeni nici un interes să o facă.

În cele din urmă, guvernul Cioloş a trebuit să-şi corecteze OUG-ul dat în urmă cu două luni prin alt OUG emis astăzi în care precizează că „personal plătit din fonduri publice“ înseamnă doar funcţiile prevăzute în anexă. Or, din anexa cu funcţii lipsesc judecătorii şi procurorii. Când scriu aceste rânduri, tocmai îl urmăresc la televizor pe ministrul muncii acuzând magistraţii că au interpretat cu rea-credinţă textul ordonanţei. Însă un text interpretabil echivalează întotdeauna o lege proastă. Iar asta nu este vina magistraţilor.

Răul a fost făcut. Dintr-o neglijenţă, incompetenţă sau prostie, guvernul Cioloş şi-a atras antipatia judecătorilor şi procurorilor. Celor mai mulţi dintre ei le pasă prea puţin de funcţionarea sistemului, nu-i văd prea afectaţi de lipsa de integritate a unor colegi, dorm când politicienii mutilează legile justiţiei în parlament sau când magistraţii curajoşi devin ţintele unor sordide campanii de linşaj. Se trezesc însă toţi că la un semn când cineva se atinge de bănişorii lor. Atunci magistratul român zbiară ca din gură de şarpe la guvern, la parlament sau la oricine îndrăzneşte să-i ia nişte drepturi pe care, de cele mai multe ori, şi le-a dat singur.

Au făcut, dacă vă amintiţi, o mică revoluţie în 2009, tot din acest motiv, după ce fostul preşedinte Traian Băsescu i-a acuzat că legiferează în locul parlamentului, acordându-şi singuri creşteri salariale prin hotărâri judecătoreşti. Să ne mai amintim şi că atunci au câştigat războiul, în sensul că valul de hotărâri judecătoreşti pe care singuri şi le-au pronunțat a trebuit, în cele din urmă, plătite. Pe de altă parte, au pierdut conflictul cu Traian Băsescu la Curtea Constituțională. Au pierdut politic, dar au câştigat financiar. Sumele care a trebuit plătite magistraţilor în urma acestui conflict au fost cam de 30.000 de euro de persoană (hotărârile însumate).

Hărmălaia de acum este, în esenţă, o prelungire a celei de atunci. În plus, magistraţii sunt azi în plină campanie electorală, urmând să-şi aleagă noul CSM în decembrie. Altfel spus, populiştii din sistem au un motiv suplimentar să agite tema creşterilor salariale.

Pentru ei, premierul Cio­loş va rămâne cel care le-a refuzat o majorare consistentă a veniturilor oricum generoase în raport cu alte categorii de bugetari. De văzut de acum încolo cum vor evolua tensiunile dintre magistraţi şi guvern, dacă procurorul general va retrage un ordin care a produs deja efecte. Apropo, după criteriile ministrului muncii a acţionat cu rea-credinţă. Mai poate fi procuror general în cazul asta?

În fine, de văzut dacă magistraţii vor merge mai departe. Ţinând cont de populismul celor aflaţi în plină campanie pentru CSM şi având în vedere că pentru cei mai mulţi banii reprezintă unica lor preocupare, n-ar fi de mirare să asistăm la primul conflict major între puterile statului pe care guvernul Cioloş va trebui să-l gestioneze de acum încolo. Cel mai probabil va urma un nou val de acţiuni în instanţă deoarece OUG a fost în vigoare mai bine de o lună, şi-a produs efectul şi a creat un nou drept pe care magistraţii nu-l vor rata nici de această dată. Un guvern viitor va plăti, probabil, gafa comisă azi.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS