Penitenciarele din Craiova „au scăpat“ de opt deţinuţi care nu s-au mai întors din întreruperea executării pedepsei
Şaizeci şi patru de deţinuţi, printre care şi şapte condamnaţi pentru omor, pentru care instanţele de judecată au admis întreruperea executării pedepsei, nu s-au mai întors în penitenciare după expirarea termenului.Toţi sunt în prezent daţi în urmărire, potrivit datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) la solicitarea NewsIn.
Din datele furnizate de ANP pe 10 februarie beneficiau de întrerupere a executării pedepsei 150 de persoane. Dintre acestea, 86 se află în întreruperea executării în termenul stabilit de instanţa de judecată, iar alte 64 sunt în libertate, dar în afara termenului stabilit de judecători.
Printre penitenciarele cu cele mai multe cazuri de deţinuţi care nu s-au mai întors din întreruperea executării pedepsei se remarcă oraşele Craiova, cu opt cazuri, Gherla, cu şapte cazuri, şi Bucureşti – Jilava, cu cinci.
Din totalul persoanelor care beneficiau, pe 10 februarie, de întrerupere a executării pedepsei, 36 sunt condamnate pentru infracţiuni cu violenţă.
21 de deţinuţi condamnaţi pentru omor sunt în libertate
În evidenţele ANP apar 14 deţinuţi condamnaţi pentru omor care sunt în libertate în termenul stabilit de instanţă, ca urmare a admiterii unor cereri de întrerupere a executării pedepsei, alte şapte persoane, condamnate pentru acelaşi tip de infracţiune, fiind în libertate în afara termenului. Totodată, şase condamnaţi pentru tâlhărie nu s-au întors în penitenciar după expirarea perioadei de întrerupere a pedepsei, iar alţi nouă sunt în continuare liberi, dar în termenul stabilit.
În ceea ce priveşte cele mai vechi cazuri de deţinuţi aflaţi în întreruperea executării pedepsei, datele ANP arată că există o persoană care a beneficiat de mai multe întreruperi încă din 22 noiembrie 1996, fiind şi în prezent în libertate, în termenul stabilit. Pe de altă parte, este amintit şi cazul unui deţinut care ar fi trebuit să se întoarcă în penitenciar în noiembrie 1991, dar care nici până în prezent nu a fost reîncarcerat.
Potrivit ANP, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, anume desemnaţi, verifică zilnic, atât la nivelul aparatului central, cât şi în unităţile subordonate, registrul de evidenţă a termenelor la care trebuie să se prezinte pentru încarcerare persoanele condamnate puse în libertate prin întreruperea executării pedepsei. De asemenea, cu zece zile înainte de împlinirea termenului de prezentare a persoanei condamnate din întreruperea executării pedepsei se verifică de către unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor la instanţa de executare dacă termenul anterior stabilit a rămas nemodificat. Pentru fiecare caz de neprezentare a persoanelor private de libertate din întreruperea executării pedepsei la termenul stabilit de instanţa de judecată, unităţile penitenciare cer poliţiei rearestarea acestora, comunicând această situaţie Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi instanţei de executare.
Potrivit Codului de procedură penală, o persoană poate beneficia de întreruperea executării pedepsei atunci când, în urma unei expertize medico-legale, se constată că starea de sănătate o pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa sau din motive sociale. Totodată, instanţa stabileşte un termen de întrerupere a pedepsei şi mai multe obligaţii pe care persoana condamnată trebuie să le respecte.
