După ce a afectat sute de mii de hectare de teren agricol, seceta de anul acesta îşi va pune amprenta şi asupra producţiei de struguri.
Temperaturile excesiv de mari şi nivelul de umiditate relativ scăzut al aerului au transformat Doljul într-un judeţ nu tocmai prielnic pentru producţia agricolă. Situaţia a fost accentuată şi de faptul că iarna lui 2006 – 2007 a fost blândă, lipsită atât de ninsori, cât şi de ploi.
Potrivit NewsIn, seceta din acest an a provocat pagube la culturi din judeţul Dolj de peste 110 milioane de lei, cea mai afectată recoltă fiind cea de grâu.
„Seceta a afectat foarte mult producţia. Dacă în mod normal am fi avut o recoltă medie la grâu de peste 3.000 kg/ha, anul acesta avem doar 750 kg/ha. Evident, în unele comune avem producţii mai mari şi în altele situaţia este mai gravă. Sunt zeci de cazuri în care producţia este zero“, a declarat pentru NewsIn, Cornel Popa, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj.
Cele mai afectate vor fi plantaţiile de viţă-de-vie din sudul judeţului
Culturile agricole nu sunt însă singurele afectate de secetă, următoarele pe listă fiind suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie. Specialiştii sunt de părere că plantaţiile de viţă-de-vie din sudul judeţului Dolj, de pe nisipuri, vor fi cele mai afectate. „În prezent, viţa-de-vie este în etapa de creştere intensivă a boabelor, când planta are un consum crescut de apă, substanţe minerale şi zaharuri“, a explicat Ion Gavrilescu, vicepreşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR). Potrivit acestuia, concomitent cu creşterea boabelor trebuie să crească şi coardele, lăstarii şi generaţii noi de frunze (au drept scop hrănirea plantei), iar temperaturile excesive şi lipsa apei din aer şi sol afectează în mod negativ aceste procese. „Seceta afectează aceste procese biologice şi induce deficitul de umiditate“, a adăugat Gavrilescu. Situaţia este cu atât mai grea pentru producători cu cât vânturile fierbinţi din ultima perioadă accentuează efectele devastatoare ale secetei.
Pierderi calitative şi cantitative
Dacă în perioada următoare nu va ploua, producţia de struguri de anul acesta va fi mult mai mică decât în anii precedenţi. „În loc să ajungă la dimensiunea optimă, creşterea strugurilor este încetinită, procesul tinzând spre stagnare“, a explicat vicepreşedintele ADAR.
Potrivit acestuia, nu numai cantitatea, ci şi calitatea strugurilor obţinuţi va fi mai slabă. Temperaturile vor determina o coacere forţată, timpurie, a strugurilor, fapt ce va duce, potrivit specialiştilor, la pierderea acidităţii boabelor şi un gust fad al strugurilor. „În ceea ce priveşte strugurii aromaţi, aceştia îşi vor pierde aroma, fapt ce va duce la deprecierea calităţii“, a spus Ion Gavrilescu. Calitatea va fi depreciată şi de apariţia unor boli specifice, favorizate de seceta excesivă, precum „făinarea“ care atacă organele vegetative ale plantei – coardele şi strugurii (se stafidesc).
Seceta de anul acesta ne lasă fără struguri doi ani la rând
Seceta de anul acesta va avea efecte negative şi în anii viitori. „Viţa-de-vie nu va reuşi să acumuleze suficiente resurse de zaharuri care să asigure o rezistenţă la ger“, a spus Ion Gavrilescu. Altfel spus, dacă iarna 2007 – 2008 va fi geroasă, există riscul să îngheţe. „Pe de altă parte, nu se formează şi nu se dezvoltă mugurii de rod, astfel că seceta de anul acesta va avea efecte negative şi asupra producţiei de anul viitor, când se vor produce mai puţini struguri“, a explicat Gavrilescu.
„Singura soluţie este irigarea suprafeţelor respective“
Pentru a combate efectele secetei asupra viţei-de-vie, specialiştii propun ca soluţie principală irigarea cât mai rapidă a suprafeţelor cultivate cu viţă-de-vie. „Singura soluţie este irigarea suprafeţelor respective. Cele mai indicate sunt irigările prin instalaţiile cu picătura“, a spus vicepreşedintele ADAR, care a explicat că acest sistem nu face risipă de apă şi nu favorizează atacul de mană şi putregai. Altă soluţie propusă de acesta este şi aceea a distrugerii buruienilor prin praşile, deoarece acestea consumă de şase ori mai multă apă din sol decât plantele de cultură şi creează un microclimat favorabil bolilor.
