După trei săptămâni, agenţiile bancare elene s-au redeschis, în fine, luni, dar analişti locali, corespondenţi de presă străini aflaţi la Atena sunt de părere că revenirea la normal „este încă departe”.
Amânată în mai multe rânduri de-a lungul complicatelor negocieri cu creditorii internaţionali, redeschiderea băncilor elene a avut , în fine, loc la începutul acestei săptămâni. Şi spectacolul continuă: cozi lungi în faţă bancomatelor şi a băncilor, pentru cei ce nu au cont bancar.
A revenit, astfel, situaţia la normal?
Băncile s-au deschis, dar controlul asupra capitalurilor rămâne: grecii nu pot, în continuare, să retragă mai mult de 300 de euro în această săptămână şi 420 începând de săptămâna viitoare. De asemenea, plăţile către exterior rămân reglementate. „Noi , a declarat Louka Katseli, oficialitate a Băncii Naţionale a Greciei, intrăm într-o nouă etapă pe care o considerăm prima pe calea revenirii la normal. Numai că, spun analişti locali, dar şi europeni, citaţi de „Les Echos”, drumul se anunţă lung: băncile elene rămân sub perfuzia lichidităţiloir acordate în regim de urgenţă de către Banca Centrală Europeană, iar Bursa din Atena – unde sunt cotate cele patru mari bănci elene – rămâne deocamdată închisă. Pentru verificarea situaţiei băncilor, jandarmul bancar european, MSU (Mecanismul unic de supraveghere) va proceda în toamna la o proprie anchetă. Parlamentul elen, la rândul său, trebuie să confirme, prin votul său din 22 iulie, această nouă etapă, paşi ce vor întâmpina, fără doar şi poate, obstacole. Misiunea lui Alexis Tsipras abia acum intră în faza cea mai dificilă.
Este suficientă refinanţarea actuală a băncilor elene?
Pe hârtie, spune analistul pentru probleme de finanţe de la „Les Echos”, Mecanismul european de stabilitate (MES) este gata să transfere din fonduri proprii 10 până la 25 miliarde de euro celor patru principale bănci ale Greciei. suma realmente necesară rămâne însă să fie stabilită în funcţie de experienţele de până acum în ceea ce priveşte respectarea scadentelor la plata datoriilor, sau recuperarea impozitelor.
Vor supravieţui cele patru bănci importante ale Greciei?
În cel mai favorabil scenariu, spun experţi europeni, numărul împrumuturilor neperformante ar putea să nu crească şi reeşalonarea plăţii impozitelor menţinută. În acest caz, o intervenţie a MES de 25 miliarde de euro ar fi chiar excedentară. În caz opus, o bancă ajunsă în stuaţie dificilă ar putea fi pusă în „rezoluţie” de către Mecanism, ceea ce ar putea duce la lichidare, varianta prevăzută în legislaţia supusă votului parlamentului elen. Această soluţie nu este însă unică. Investitorii sunt chemaţi cu prioritate să refinanţeze băncile. Cum aceştia sunt limitaţi numeric, cetăţenii cu depozite din economii, întreprinderile mici şi mijlocii sunt de asemenea chemate să contribuie la finanţarea băncilor elene, „punând cruce” sumelor din depozitele bancare ce depăşesc cele 100.000 de euro garantaţi la nivelul întregii Europe. Dar acest lucru, comentează „Les Echos”, loveşte şi mai mult în fragila economie elenă. Este emisă şi ideea unei concentrări a sectorului bancar , dar nu pare a avea şanse de succes din motive de concurenţă. O concentrare ar însemna limitarea numărului băncilor de la patru la doar două. Alte două opţiuni ar putea fi explorate: diminuarea extinderii activităţilor unora dintre bănci în plan internaţional, aşa cum deja a procedat Banque du Pirée, care a cedat deja , în luna mai, filiala sa din Egipt. Sau, posibilitatea ca investitori privaţi să intervină direct pentru consolidarea edificiului bancar elen. Într-un masaj primit de agenţia Bloomberg, creditorii „seniori” ai Băncii Naţionale a Greciei (BNG) au anunţat deja că au în vedere „să-şi amplifice angajamentul financiar” faţă de BNG, pentru a se evita din nou crearea de situaţii de genul celor de până acum, cu implicaţii defavorabile inclusiv pentru ei.
