Cazul Greciei a demonstrat că „trebuie procedat de urgenţă la o reforma în guvernarea zonei euro pentru a se depăşi egoismele naţionale. Lipseşte încă, în opinia economistei citate,o viziune adevărată, pe termen mediu, privind integrarea europeană …Europa este pe cale să piardă teren în privinţa competitivităţii. Chiar dacă este imperfect acordul privind refinanţarea Greciei, spune reputata economistă italiană Emma Marcegaglia, realizarea lui este deja un fapt pozitiv. Până la urmă, în schimbul unui ajutor de peste 82 miliarde de euro, Grecia este obligată să facă reforme incisive, dure care ar fi trebuit făcute mult mai devreme.
Încă o personalitate europeană cu înaltă expertiză în domeniul economic, italiancă Emma Marcegaglia, preşedinta grupului ENI şi preşedinta asociaţiei patronale europene BusinessEurope, îşi spune opiniile în legătură cu unele dintre problemele europene de cea mai mare actualitate în acest moment. Într-un interviu acordat corespondentului ziarului „Les Echos” la Roma, Pierre Gasquet, Emma Marcegaglia spune că acordul recent realizat la Bruxelles privind reluarea finanţării Greciei „nu este un acord perfect şi, în plus, este tardiv”. În cazul unui eşec, adaugă ea, există riscul „să se intre în ape totalmente necunoscute…Nimeni nu ştie ce s-ar fi întâmplat în cazul unui Grexit”. Dar, spune Marcegaglia, „chiar dacă este imperfect, acest acord are meritul de a există, ceea ce este deja ceva pozitiv”. În mod cert, recunoaşte economista, acest acord implică nişte costuri mari pentru Atena, atât în termeni de reforme structurale cât şi de sacrificii mari pe termen scurt, dar „este un compromis în care nu există perdanţi şi câştigători. Până la urmă, în schimbul unui plan de ajutorare de peste 82 miliarde de euro, Grecia este obligată să facă reforme incisive, dure care ar fi trebuit făcute mult mai devreme.
De ce reţetele aplicate de Irlanda sau Portugalia nu au funcţionat în Grecia
Pentru că, subliniază Emma Marcegaglia, Grecia este unica ţară în dificultate care nu a procedat cu adevărat la reforme dureroase de la începutul recesiunii, aceasta fiind singură modalitate pentru a asigura creştere economică pe termen mediu. Este adevărat, mai spune ea, reformele ar fi trebuit însoţite de o injecţie majoră de resurse în investiţii. Procesul de ajustare era necesar, dar insuficient. În opinia Marcegaglia, în momentul de faţă, la nivel european, aşa numitul „plan Juncker” este util dar trebuie făcut ceva mai mult. Avem nevoie de mai multă Europa pentru a stimula creşterea internă, spune economistă italiană. Ţările care au efectuat reforme adevărate, cum este cazul Irlandei sau al Portugaliei, au început deja să înregistreze o ameliorare sensibilă. Recunoaşte însă că Italia este în întârziere, dar a început să înregistreze unele progrese.
Guvernul italian a trecut la reforme importante
În opinia economistei italiene, Italia trebuie să continue reformele structurale, procesul fiind încă departe de a fi terminat. Guvernul Renzi a operat reforme importante, necunoscute vreodată în trecut, cum ar fi Jobs Act, reforma în domeniul educaţiei sau cea din administraţia publică. Chiar dacă are o majoritate redusă în Senat, guvernul Renzi pare a fi decis să continue. De decenii, Italia nu a operat adevărate reforme şi, în mod firesc, este nevoie de timp. Germania, a reamintit Marcegaglia, a avut nevoie de zece ani pentru a aplică programul său de reforme. Este adevărat, problema datoriilor rămâne un punct slab şi Italia trebuie să reia urgent programul de privatizare.
Este cazul să se organizeze o conferinţă europeană privind datoria publică?
Emma Marcegaglia nu este convinsă de necesitatea unei astfel de reuniuni, dar consideră necesar să se lucreze mai mult în domeniile competititvitatii şi investiţiilor. Cazul Greciei a demonstrat că „trebuie procedat de urgenţă la o reforma în guvernarea zonei euro pentru a se depăşi egoismele naţionale. Lipseşte încă, în opinia economistei citate,o viziune adevărată, pe termen mediu, privind integrarea europeană „…Europa este pe cale să piardă teren în privinţa competitivităţii. Trebuie mers către o integrare mai profundă a pieţelor energiei şi a pieţelor de capital şi către realizarea până la capăt a uniunii bancare europene. Nu există altă cale”, a subliniat economista Emmea Marcegaglia.
