Poziţiile celor două capitale sunt totalmente opuse. Fiecare „îşi arată muşchii” pentru a-l impresiona pe celălalt. Numai că, din această afacere – spun toţi analiştii de la Bruxelles – „toată lumea are ceva de pierdut”. Dacă niciuna din părţi nu se clinteşte din actuală poziţie, Grecia va fi forţată să intre în faliment şi, fără îndoială, foarte rapid din zona euro. Dacă Germania cedează, Angela Merkel va trebui să facă faţă reacţiilor din propriul partid. Dacă Grecia cedează, Syriza va fi în pericol să devină un nou PASOK şi să se confrunte cu o puternică nemulţumire socială.
Turneul liderilor greci în capitalele europene continuă. La Roma şi Paris, dar oarecum şi la Londra, ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a reuşit să prezinte „oferta” Greciei pentru a ieşi din criza datoriilor. Premierul Tsipras a găsit la Paris înţelegere şi chiar promisiune de sprijin, iar la Comisia Europeană şi la presedinele UE, Donald Tusk – dorinţa de a se găsi o soluţie de compromis. Nimeni, însă, din câte se ştie până acum, nu a promis soluţii incluzând anularea parţială sau totală a datoriei Greciei. Presa, posturile de televiziune din ţările vizitate sunt unanime în constatarea că liderii eleni, după contactul direct cu realitatea europeană, şi-au modificat într-un mod notabil tonul. Este de acum de domeniul trecutului solicitarea lor de a se anula o parte din datoria Greciei, dar au venit cu o soluţie care să permită totuşi o uşurarea a rambursării ei, plus refuzul de a mai colabora cu inspectorii Troika. Problema cea mai dificilă este, acum, convingerea liderilor de la Berlin de nevoia urgenţă a Greciei de a fi ajutată – prin planul pe care intenţionează să-l propună în următoarele săptămâni – pentru a putea relansa creşterea economică, a opera reforme structurale serioase, a reduce deficitele şi a putea, astfel, să ramburseze datoriile faţă de creditori.
Jocul de şah continuă. Berlinul rămâne inflexibil
În timp ce noul premier elen Alexis Tsipras şi ministrul sau de Finanţe Yanis Varoufakis bat capitalele europene pentru a-şi prezenţa planul propriu de restructurarea a datoriei ţării lor, Germania contraataca. „La Tribune”, citând Reuters, a dezvăluit miercuri, 4 ianuarie, conţinutul unui document ce urma să fie prezentat joi miniştrilor de Finanţe europeni, cu prilejul unei reuniuni având drept scop definirea răspunsului ce trebuie dat cererilor Greciei. Potrivit documentului respectiv, poziţia Germaniei este foarte fermă: guvernului grec i se cere să renunţe la toate promisiunile făcute în campania electorală, să revină la colaborarea cu Troika, să respecte toate angajamentele luate de guvernul anterior, să ajungă la un excedent bugetar de 4,5 % din PIB în 2016, să continue privatizările, să reducă numărul funcţionarilor publici cu încă 150.000 şi să menţină salariul minim la nivelul actual. În încheire, documentul emis de Berlin sublinia că „Eurogrupul are nevoie de un angajament clar din partea Greciei că va asigura punerea în aplicare în totalitate a agendei reformelor”. Avem, deci, de-a face cu un răspuns al Germaniei extrem de dur la propunerile Greciei, expuse în ultimele zile în capitalele europene. Dar, susţin surse invocate de Reuters, poate fi vorba şi de un „joc strategic” clasic : în faţă presiunilor exercitate de Atena, Berlinul răspunde printr-o apărare „de fier”. Obiectivul Berlinului ar putea fi, de fapt, impresionarea grecilor care, de teamă că vor fi privaţi de fonduri, vor accepta concesii mai mari decât sunt în acest moment dispuşi să facă.
Care pe care
Documentul transmis de Berlin europenilor demonstrează cât se poate de clar că, pentru moment, oricare ar fi poziţiile restului europenilor, „graţie” Berlinului, condiţiile pentru un acord vizând ajutorarea Greciei pentru a ieşi din criză datoriilor sunt „destul de departe de a fi îndeplinite„. Este evident faptul că fiecare „îşi arată muşchii” pentru a impresiona cealaltă parte. Numai că, din această afacere – spun toţi analiştii de la Bruxelles – „toată lumea are ceva de pierdut”. Dacă niciuna din părţi nu se clinteşte din actuala poziţie, Grecia va fi forţată să intre în faliment şi, fără îndoială, foarte rapid din zona euro. Dacă Germania cedează, Angela Merkel va trebui să facă faţă dezaprobării în propriul partid. Dacă Grecia cedează, Syriza va fi în pericol să devină un nou PASOK şi să se confrunte cu o puternică nemulţumire socială. Problema care se pune „este dacă, în final, Grecia va fi pregătită să –şi asume riscul de a ieşi din zona euro sau dacă Germania este gata să–şi asume riscul dispariţiei mitului euro iremediabil şi consecinţele unui faliment al Greciei”.
BCE încearcă să calmeze jocul
Banca Centrală Europeană dă, totuşi unele semne de pacificare. Potrivit cotidianului „Die Welt”, Consiliul guvernatorilor al BCE a decis menţinerea accesului băncilor elene la programul de ajutor, mai exact la lichidităţile de urgenţă (ELA), permiţând astfel sectorului bancar elen să funcţioneze cel puţin până în 28 ianuarie, dată la care, teoretic, Grecia trebuie să ajungă la un nou acord cu creditorii săi pentru ca datoria să să fie acceptată cu titlu colateral de către BCE. Fără această derogare, avertizează experţii din Bruxelles, băncile elene vor ajunge automat în lipsă de lichidităţi.
