Primăria Craiova a cheltuit în acest an peste jumătate de milion de euro pentru achiziţionarea unui sistem de irigaţii în Parcul Tineretului şi a unor bănci şi pergole pentru înfrumuseţarea mediului ambiant. Pusă pe cumpărături în an de criză financiară profundă, primăria a trebuit să accepte în unele cazuri ofertanţi unici la licitaţiile organizate. Asta, în timp ce municipalitatea este datoare către regiile din subordinea sa. Dacă la euroii de mai sus adăugăm şi contractul pentru amenajarea iluminatului piaţetei din acelaşi Parc al Tineretului, suma sare de un milion de euro.
Unii spun că în an de criză e bine să cumperi, pentru că o vei face la preţuri mult reduse. Dacă, în schimb, ai datorii de plătit, e bine să te gândeşti de două ori înainte. Bineînţeles, sfaturile înţelepte de mai sus sunt valabile atunci când vine vorba despre banii proprii. Dacă sunt bani publici, lucrurile se schimbă. Gazeta de Sud v-a prezentat acum câteva săptămâni cum primăria a cheltuit aproape 15.000 de euro pentru vopsitul unor stâlpi de iluminat public din Parcul „Romanescu“, operaţiune care cade, de fapt, în sarcina Regiei de Administrare a Domeniului Public Dolj. În mod ciudat, la licitaţia cu pricina s-a prezentat o singură societate, iar Regia s-a făcut că plouă, deşi în acea perioadă angajaţii ei îşi făceau griji dacă a doua zi vor mai avea de lucru. Şi toate din cauza lipsei fondurilor.
Licitaţii cu un singur ofertant
GdS a descoperit, însă, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) şi alte licitaţii organizate de primărie, pe sume mult mai mari, unele dintre ele, de asemenea, cu ofertanţi unici. Să nu vrea firmele să câştige un ban cinstit? Sau alta este explicaţia? Să le luăm pe rând.
Pe 3 iunie anul acesta, primăria a semnat un contract pentru achiziţia de construcţii modulare prefabricate. Asta înseamnă un foişor din lemn de molid, un chioşc demontabil şi mai multe pergole din molid pentru băncile amplasate în parcuri şi grădini publice. Suma din contract se ridică la peste 200.000 de lei plus TVA. De precizat că o singură societate comercială s-a înscris la această licitaţie. Pe 4 aprilie, primăria a semnat un alt contract de achiziţii publice. Suma de 1,8 milioane de lei plus TVA a fost atribuită singurei firme înscrise la licitaţie. Obiectul contractului: instalaţii de irigare automatizată în Parcul Lunca Jiului (Tineretului – n.r.). Încă o licitaţie cu ofertant unic este aceea prin care s-a atribuit contractul semnat în luna iunie, în valoare de 55.000 de lei plus TVA pentru achiziţionarea mai multor braţe din fier forjat pentru stâlpii de iluminat din Parcul „Romanescu“. Mergând în aceeaşi notă a licitaţiilor cu firmă unică participantă, care nu are cum să piardă concurând de una singură, merită amintit şi contractul atribuit de municipalitate, tot în luna iunie, pentru achiziţia a 65 de bănci de agrement. Cum suma totală a contractului se ridică la 61.750 de lei la care se adaugă TVA, rezultă că o bancă a costat aproximativ 1.200 de lei. Altă licitaţie la care s-a prezentat o singură firmă şi a câştigat bani frumoşi este cea organizată la sfârşitul anului 2009. Semnat cu două zile înainte de Moş Nicolae, contractul are o valoarea de aproape 2,7 milioane de lei. Obiectul lui? „Amenajare iluminat Piaţeta Parc Lunca Jiului (PT + Execuţie)“, după cum se arată în anunţul de pe SEAP. După licitaţiile în care concurenţa între firme a fost zero, trecem acum la contracte unde, indiferent dacă lupta a fost sau nu acerbă, măcar au fost prezente mai multe firme. Pe 24 iunie, primăria a semnat un contract de achiziţie a mai multor stâlpi de susţinere pentru indicatoare rutiere în valoare de 37.500 de lei plus TVA. Câştigătoare a fost o firmă din Piatra Neamţ. În luna iulie, primăria a simţit nevoia să se retehnologizeze şi a cumpărat un server de date cu tot cu softuri, necesar Direcţiei de Taxe şi Impozite, în valoare de 85.000 de lei plus TVA.
Investiţii necesare
Într-un răspuns trimis GdS, primăria spune că oraşul nu se putea lipsi de nici una dintre investiţiile făcute. „Montarea pergolelor care vor fi îmbrăcate în trandafiri căţărători, a braţelor de fier forjat, precum şi menţinerea gazonului în condiţii bune (folosirea instalaţiei de irigat automate asigură udarea uniformă, eliminându-se inconvenientele udatului cu furtunul din cisternă) sunt acţiuni ce au drept scop evident înfrumuseţarea parcurilor şi grădinilor“, se arată în răspunsul municipalităţii. Pe cât de evident este scopul achiziţionării lor, pe atât de clar este şi motivul, mai arată primăria. „Având în vedere numărul mare de solicitări primite din partea cetăţenilor, considerăm oportună şi necesară achiziţionarea acestui tip de mobilier urban“. Şi cu asta, poftim de te opune dorinţei contribuabilului. Cât priveşte indicatoarele rutiere, primăria spune că ele au fost sau vor fi montate pe străzile intrate în procesul de modernizare. De asemenea, unele dintre ele le voi înlocui pe cele vechi expirate, deteriorate din cauza accidentelor sau furate.
Primăria, datoare vândută
Frenezia cu care Primăria Craiova a plecat la shopping pe bani publici a venit într-un moment în care finanţele locale abia mai respiră. Din acelaşi răspuns aflăm că, pe 15 noiembrie, municipalitatea avea datorii de peste un milion de euro către firme private şi chiar către operatorii din subordine. Către Luxten datoria este 471.000 de lei, către Delta ACM ‘93, de 3,2 milioane de lei, iar către firma care a instalat sistemul de irigaţie din Parcul Tineretului datoria se ridică la 1,2 milioane de lei. Evident, datoria către Delta ACM ‘93 este cu mult mai mare, dar lucrările de modernizare şi reparaţie din acordul-cadru nu au fost încă recepţionate, deci nu figurează la capitolul datorii. Nu încă. Cele mai mari restanţe le are primăria către unităţile din subordine.
De exemplu, către Regia de Administrare a Domeniului Public datoria este de 1,8 milioane de lei în contul lucrărilor la zonele verzi şi a celor de reparare a străzilor.
Către Salubritate, primăria este datoare cu aproape 1,8 milioane de lei, către Regia de Termoficare – cu o subvenţie de 3,6 milioane de lei, care provine atât din banii de la bugetul statului, cât şi de la cel local, iar către Regia de Transport cu 1,8 milioane de lei. În acest ultim caz, primăria nu a plătit Regiei subvenţia pentru reducerea şi gratuitatea acordată pensionarilor şi persoanelor cu handicap.
