Zeci de mehedinteni au luat ieri cu asalt sediul Directiei Judetene de Asigurari Sociale, pentru a solicita informatii privind acordarea ajutoarelor sociale. Pentru asigurarea ordinii in zona, a fost solicitat sprijinul comandamentului de jandarmi, gardienilor publici si al agentilor unei firme de paza private. „Stam asa de la ora cinci dimineata, dar cred ca trebuie sa venim si miine. Nu stim cit si ce vom primi. Merge foarte greu, pentru ca exista un singur calculator pe care se lucreaza. Vom veni in fiecare zi, pina cind ajungem si noi sa stim cit vom primi. Sintem de la tara, de la Cazanesti, si avem patru copii acasa. Trebuie sa ne trezim la trei dimineata, ca sa fim aici la prima ora“, a declarat Stelian Bejenaru. O situatie similara s-a inregistrat si la Primaria Drobeta Turnu Severin, unde locuitorii din municipiu s-au imbulzit sa primeasca ajutoare sociale.
Cu 100.000 de dolari vor fi restaurate Masa Tacerii si Poarta Sarutului
Licitatia pentru restaurarea operelor de piatra apartinind sculptorului Constantin Brancusi, situate in Parcul Central din Tirgu Jiu, a fost cistigata de firma TSL Bucuresti. Valoarea intregului proiect, in care, pe linga Masa Tacerii, Poarta Sarutului, a fost inclusa Aleea Scaunelor, precum si amenajarea peisagistica a spatiului din jurul operelor, nu va depasi 100.000 de dolari. Initial, fusese propusa suma de 140.000 de dolari. Amenajarea peisagistica va cuprinde o portiune de aproximativ 15 metri in stinga si in dreapta Axului Brancusi. Restauratorul s-a angajat prin contract, tinind cont si de conditiile meteorologice, sa demareze lucrarile la sfirsitul lunii februarie, termenul de predare a operelor restaurate fiind peste patru luni. Este interesant de vazut care vor fi solutiile pe care TLS Bucuresti le va adopta in ceea ce priveste umplerea gaurilor pe care eroziunea le-a creat in piatra. Surse din cadrul primariei au precizat ca va fi folosit un gel special, cu care se vor masca urmele lasate de ploaie sau de mina omului. De asemenea, aleea de asfalt va fi schimbata cu pavele, renuntindu-se la marmura mult mai costisitoare. Cele patru scaune lipsa din Aleea Scaunelor vor fi inlocuite cu altele noi, executate din acelasi material cu cele originale. Acestea vor fi impregnate cu o solutie speciala, care va imita patina timpului. De asemenea, se va largi deschiderea aleii principale cu citiva metri, fapt ce va imbunatati semnificativ perspectiva asupra operelor, dinspre oras, inspre parc.
Radu Varia a revenit la Tirgu Jiu
Un alt proiect este si Casa Muzeu a lui Brancusi, amplasata in parc. In aceasta saptamina, proiectul de restaurare a imobilului, in care s-au implicat Banca Mondiala si Fondul Mondial al Monumentelor, a primit o finantare de 42.000 de dolari, urmind ca in zilele urmatoare sa fie organizata si licitatia de preluare a lucrarilor. O data cu terminarea lucrarilor la Casa Muzeu, acolo va functiona un punct de informare si documentare asupra operelor si vietii lui Constantin Brancusi. In perioada in care autoritatile incearca sa restaureze operele lui Brancusi, dar si sa rezolve problema drepturilor de autor, solicitind Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor documentele prin care cetateanul canadian Teodore Nicol a intrat in posesia acestora, la Tirgu Jiu a venit criticul de arta Radu Varia. Acesta este cunoscut pentru scandalul creat in jurul restaurarii Coloanei Infinitului. In urma cu patru ani, el si-a instalat in jurul Coloanei propriul santier, sub egida Fundatiilor Internationale „Constantin Brancusi“. La jumatatea acestei saptamini, Radu Varia a fost primit in audienta de catre primarul Florin Circiumaru, cerindu-i acestuia detalii despre restaurarea si amenajarea Ansamblului Brancusi.
Romania este singura tara candidata la UE care nu are o estimare a costurilor integrarii
Romania este singura tara candidata la UE care nu a elaborat pina in prezent un studiu punctual referitor la costurile si beneficiile concrete ulterioare integrarii in UE, o asemenea analiza urmind sa fie realizata in acest an, a declarat ieri Nicolae Idu, directorul general al Insitutului European din Romania (IER). IER a intocmit insa un studiu ce cuprinde costurile si beneficiile aderarii la UE general valabile pentru tarile candidate din Europa Centrala si de Est, luind in calcul analizele aparute in celelate tari. In Romania, Daniel Daianu este singurul care a redactat un studiu asemanator, in februarie 2001, insa abordarea sa nu este una cantitativa, a precizat Idu. Concluzia tuturor materialelor elaborate de diverse tari candidate la UE este ca efectul aderarii la Uniunea Europeana va fi, cel putin pe termen scurt, unul negativ, de incetinire a cresterii economice, beneficiile evidente urmind sa fie inregistrate pe termen lung.
Conform sintezei publicate de IER si semnate de Iulia Zamfirescu, printre cele mai importate costuri care trebuie suportate de tarile care vor fi integrate in UE se numara contractia sectoarelor sensibile la liberalizarea comertului, scaderea exporturilor, deteriorarea balantei comerciale pe termen scurt, posibila destabilizare economica si monetara sau scaderea veniturilor la buget aferente incasarilor din taxe vamale. In domeniul politicii agricole vor creste cheltuielile pentru hrana ale populatiei, unele ramuri (lactate, carne, cereale) vor cunoaste o diminuare a dezvoltarii prin impunerea de cote de productie, iar inflatia va spori ca urmare a cresterii artificiale a preturilor. In domeniul dezvoltarii regionale se vor remarca presiuni asupra bugetului sau sacrificarea unor obiective nationale, date de o posibila neconcordanta intre obiectivele nationale si proiectele finantate de UE, iar in privinta uniunii economice si monetare va fi semnalata o posibila scadere a PIB-ului, insotita eventual de cresterea somajului. Tarile care vor adera la UE vor avea parte de accelarea cresterii economice pe termen lung, de cresterea exporturilor sectoarelor orientate catre export, cresterea productiei agricole si a competitivitatii industriei alimentare, de scaderea cheltuielilor statului pentru subventionarea agriculturii, dezvoltarea zonelor rurale, precum si a infrastructurii regionale, accesul la fondurile structurale ale UE, de stoparea fenomenului inflationist, stabilizare macroeconomica sau de atractivitate sporita pentru capitalul strain.
Doar 25.000 dintre romanii care lucreaza in strainatate au contracte de munca
Mai putin de 25.000 dintre muncitorii romani care lucreaza in strainatate au contracte si permise de munca, restul – al caror numar este greu de estimat – fiind angajati „la negru“, din cauza lipsei unor acorduri interstatale privind migratia fortei de munca, a declarat ieri Ramona Veleanu, vicepresedinta Federatiei Sindicatelor Constructorilor „Familia“.
Pina in prezent, Romania a semnat astfel de acorduri cu opt tari, dar numai trei dintre conventii au intrat in vigoare (doua cu Germania si una cu Elvetia), celelalte (doua cu Ungaria, cite una cu Portugalia si cu Luxemburg), fiind in faza de elaborare a metodologiilor In baza conventiilor aflate in vigoare, 19.000 de romani lucreaza in Germania, iar alti 70 in Elvetia. 5.000 de romani muncesc in Israel, in baza unor contracte incheiate de firme romanesti cu societati israeliene si avizate de Ministerul roman al Muncii, a spus Veleanu. „Este nevoie de conventii interstatale privind migratia fortei de munca pentru ca romanii care doresc sa lucreze in alte tari sa poata obtine dreptul de munca, altfel ei vor munci la negru, in conditii mult mai proaste decit ceilalti salariati, fara protectie sociala si fara posibilitatea de a se apara in cazul unor abuzuri din partea angajatorilor“, a explicat Veleanu. Ea a adaugat ca, in prezent, mii de romani muncesc fara forme legale in diferite state ale lumii, dar ca numarul lor este aproape imposibil de estimat. Totodata, autoritatile romane au eliberat permise de munca pentru cetateni straini care lucreaza in Romania.
Cei mai multi provin din Turcia sau din tarile arabe, iar alti 600 vin din state membre ale Uniunii Europene, in special Franta (in jur de 200 de permise) si Italia (170 de permise). Presedintele federatiei, Dan Cristescu, a afirmat ca, in prezent, este in discutie un proiect de conventie cu Italia, prin care ar fi puse anual la dispozitia muncitorilor romani in jur de 20.000 de locuri de munca in Italia. „In acelasi timp, italienii – mai ales cei din zona Treviso – sint interesati de migrarea capitalului spre Banatul romanesc, pentru investitii in constructii, incaltaminte si croitorie. Acest proiect ar putea incepe in primavara acestui an“, a mai spus Cristescu.
Mii de miliarde s-au pierdut in ceata
Pentru exercitiul financiar al anului 2000, Curtea de Conturi a verificat cinci regii autonome, trei societati nationale, cinci companii nationale si 235 de societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Prejudiciul total constatat a fost de 1.662 de miliarde de lei, in afara unor diminuari nelegale de patrimoniu de 2.624 de miliarde de lei. Mai multe din societatile mentionate au intocmit bilanturi contabile inexacte sau nereale, nu au virat o serie de sume catre bugetul de stat si au utilizat unele fonduri alocate de la buget in alte scopuri decit cele stabilite. Astfel de nereguli au fost descoperite la mai multe societati din domeniul agriculturii, la Romgaz si Posta Romana. Controlul efectuat la Banca Nationala a Romaniei a evidentiat prejudicii de 108,65 miliarde de lei, ca urmare a nerespectarii Legii contabilitatii, a prevederilor legale referitoare la reevaluarea depozitelor de aur si pietre pretioase, precum si a altor reglementari. Din totalul de 5.509 de institutii publice finantate de la bugetele locale, Curtea de Conturi a verificat peste 1.500. Numai jumatate dintre acestea au indeplinit conditiile descarcarii de gestiune. Veniturile suplimentare calculate de controlorii financiari se ridica la peste 84 de miliarde de lei, la care se adauga majorari si penalitati de intirziere de peste 52 de miliarde de lei. Verificarile efectuate la partidele politice parlamentare au relevat faptul ca in unele cazuri a fost depasita limita maxima a donatiilor primite de la persoane fizice sau juridice. Unele partide nu au condus evidenta contabila si nu au intocmit bilanturi, iar altele au incalcat prevederile legale referitoare la activitatile comerciale.
Veniturile suplimentare datorate de catre agentii economici catre bugetul de stat in exercitiul bugetar al anului 2000 se ridica la 2.957 de miliarde de lei, potrivit raportului public pentru perioada mentionata, elaborat de Curtea de Conturi a Romaniei, raport care a fost depus ieri la parlament. Controlorii institutiei au mai constatat ca bugetul de stat a fost prejudiciat cu 1.900 de miliarde de lei si ca au fost efectuate diminuari nelegale de patrimoniu de 2.624 de miliarde de lei. In ceea ce priveste executia bugetului de stat pe 2000, raportul stabileste ca veniturile prevazute, de 119.836 de miliarde de lei, au fost realizate in proportie de 100,4%, iar cheltuielile au fost mai mici decit cele prognozate.
In consecinta, deficitul bugetar a fost cu 5.132 de miliarde mai redus decit cel estimat. Deficitul bugetului de stat, in valoare de 68.314 miliarde de lei, a fost finantat in proportie de 63,5% din surse interne, 32,8% din credite externe si de 3,7% din incasarile din privatizare si valorificarea activelor bancare. Datoria publica a statului se cifra, la sfirsitul anului 2000, la 252.031 miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari), din care datoria interna era de 73.703 miliarde de lei (2,8 miliarde de dolari). Aproximativ 20% din veniturile bugetului de stat au fost utilizate pentru serviciul datoriei publice interne. Obligatiile fiscale neachitate catre bugetul de stat se situau, la sfirsitul anului 2000, la 94.694 de miliarde de lei. „Restantele la plata depasesc cu mult deficitul bugetului de stat inregistrat la 31 decembrie 2000, situatie care reflecta ineficienta sistemului de colectare a veniturilor, cu influente negative importante asupra nivelului serviciului datoriei publice“, se arata in raport. Din cei peste 414.000 de agenti economici care au depus bilanturi, 42% au inregistrat pierderi in cursul perioadei analizate. Peste 212.000 de agenti economici nu au depus bilantul activitatii la organele fiscale. Cifra este in crestere cu 40% fata de nivelul anului 1997.
Pe ansamblul economiei nationale, pierderea neta se ridica la peste 21.000 de miliarde de lei. Societatile cu capital de stat si cele aflate in proprietate mixta au generat pierderi de peste 32.000 de miliarde de lei, in timp ce companiile cu capital privat au inregistrat profituri totale de peste 11.000 de miliarde de lei. Curtea de Conturi a constatat si acordarea nelegala, de catre Ministerul Finantelor, a unor inlesniri la plata obligatiilor restante catre bugetul de stat. Printre acestea se numara facilitatile in valoare totala de 17.262 de miliarde de lei acordate SNP Petrom in 1999, si de 4.751 de miliarde de lei in anul 2000. Institutia de control considera ca Petrom a procedat in mod nelegal in cazul conversiei unei datorii de 4.694 de miliarde de lei in actiuni. Aceasta operatiune face obiectul unui litigiu intre societate si Ministerul Finantelor. Incasarile aferente taxei pe valoarea adaugata la bugetul de stat au totalizat peste 67.000 de miliarde de lei, din care peste 16.600 de miliarde de lei au fost rambursati agentilor economici. Controlorii financiari au constatat, in urma verificarilor efectuate prin sondaj, ca bugetul de stat a fost prejudiciat cu 9,5 miliarde de lei prin rambursari nelegale de TVA. De asemenea, o serie de ordonatori de credite nu au condus evidenta contabila conform legii, iar altii nu au efectuat corect si la termen inventarierea contabila. Nereguli grave au fost identificate la Ministerul Afacerilor Externe, unde exista decalaje temporare importante intre operatiunile financiare de la misiunile din strainatate si contabilizarea actelor.
Mai multe institutii publice, cum ar fi Ministerul Sanatatii, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, Ministerul Educatiei Nationale, au efectuat plati nelegale reprezentind salarii, sporuri, premii, diurne si alte drepturi de personal. Prejudiciul adus bugetului este de aproape 20 de miliarde de lei. In plus, unii ordonatori de credite au efectuat cheltuieli nejustificate in suma de peste 71 de miliarde de lei. Astfel de nereguli au fost constatate la Ministerul Sanatatii, Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, Ministerul de Interne, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, Ministerul Functiei Publice.
Curtea de Conturi a constatat mai multe cazuri in care gestiunea economico-financiara a ordonatorilor principali de credite a fost ineficienta. Printre institutiile aflate in aceasta situatie se afla Ministerul Justitiei, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Agentia Nationala a Resurselor Minerale, Ministerul Sanatatii, Academia Romana, Ministerul Educatiei Nationale. Curtea de Conturi recomanda adoptarea unei practici unitare in ceea ce priveste ordonatorii principali de credite, pentru ca erorile sa nu se generalizeze. Principalele fenomene negative care au afectat executia celor zece bugete ale fondurilor speciale au fost acordarea unor inlesniri nelegale, neurmarirea incasarii veniturilor, efectuarea de plati nelegale si nereglementarea modului de utilizare a sumelor alocate din fondurile speciale. Cu toate acestea, excedentul inregistrat de fondurile speciale a fost de 1.871 de miliarde de lei.
Aceeasi situatie a fost consemnata in cazul Fondului de asigurari sociale de sanatate, care a inregistrat un excedent de 1.690 de miliarde de lei. Neregulile se refera la unele plati efectuate ilegal, in valoare de 131 de miliarde de lei, si la obligatii suplimentare de plata de 34,3 miliarde de lei. Abaterile care au afectat datoria publica externa au inclus schimbarea destinatiei unor credite contractate de stat si efectuarea unor plati peste pretul stabilit, in cazul societatii Termoelectrica. Angajamentele asumate prin acordurile de imprumut stand-by au fost incalcate sistematic. De asemenea, nu au fost utilizate unele credite externe, ceea ce a condus la anularea acestora.
Raportul Curtii de Conturi stabileste ca Ministerul Finantelor Publice nu a reglementat modul de recuperare a unor plati externe efectuate din resursele publice si nu a gestionat corespunzator fondul de risc pentru creditele externe contractate cu garantia statului. De asemenea, MFP si Ministerul Industriei si Resurselor nu au elaborat, pina in prezent, normele de constituire si utilizare a Fondului special pentru produse petroliere destinat acoperirii datoriilor de peste 500 de milioane de dolari ale fostei Companii Romane de Petrol. Cele mai importante nereguli consemnate de Curtea de Conturi la fostul Fond al Proprietatii de Stat se refera la diminuarea nelegala a capitalului social detinut la unele societati comerciale si la faptul ca nu a urmarit si incasat unele drepturi cuvenite statului, conform contractelor de privatizare.
Sute de oameni stau la coada pentru o galeata cu apa
Aproximativ 800 de gospodarii din totalul de 2.400 existente in orasul Piatra Olt se alimenteaza cu apa de la doua robinete ale unei cismele aflate linga peronul garii din cauza ca orasul nu are retea de distributie a apei. Alte citeva sute iau apa de la doua surse tot ale CFR-ului, aflate linga stadionul orasului si la brutarie. Acestea au insa un program, „la mila conducerii garii si dupa cum au ei treaba“, dupa cum spune secretarul Primariei Piatra Olt, Petrisor Stoica.
In fiecare dimineata, la cismele se formeaza adevarate cozi, iar vara se produc mari aglomeratii. Pe timpul zilei, dupa ce oamenii se raspindesc pe la serviciu sau la munca in gospodarii, nu mai sint cozi, dar cele doua robinete nu stau o clipa fara a umple vreo galeata sau o sticla. Multi oameni si-au facut fintini, insa pinza freatica este infestata cu produse petroliere in foarte multe zone, astfel ca apa din foarte putine fintini este buna de baut. „Pentru ca Piatra Olt este un nod de cale ferata foarte important s-au infiltrat in pinza freatica reziduuri petroliere. Apa din foarte multe fintini este infestata. Acum se respecta toate normele de protectie a mediului, dar degeaba, pentru ca dureaza, conform cercetarilor, aproximativ 300 de ani pentru ca apa din pinza freatica sa se curete complet“, a spus secretarul primariei. El a adaugat ca, deocamdata, nu sint bani pentru realizarea unei retele de distributie: „Avem un program in acest sens, iar din 1995, timp de doi ani s-au forat puturile de captare. Lucrarea este realizata in proportie de 70%, iar pentru restul ne-ar trebui inca aproximativ 400.000 USD, pentru echiparea puturilor, a bazinelor si punerea in functiune a sistemului. Resursele sint insa foarte reduse.“
Copiii din satul Bistrita Noua nu se duc la scoala
La jumatatea distantei dintre comuna Ganeasa si Popasul turistic Padurea Sarului, se afla un drum de tara, care duce spre satul Bistrita Noua din judetul Olt. Acesta se afla la doar doi kilometri de Drumul European 70 (DJ 65), dar cind ninge este complet izolat de lume. Satul este arondat orasului Piatra Olt, insa se afla la aproape sapte kilometri de satul Piatra, considerat „inima“ orasului.
Tot atitia kilometri trebuie sa faca pe jos si elevii de gimnaziu si liceenii, ca sa ajunga la Scoala generala sau la Grupul Scolar din Piatra, pentru ca in satul lor nu este decit o scoala primara. Copiii nu au nici o sansa sa se „plictiseasca“ pe drum, cei sapte kilometri fiind compusi din doi kilometri de drum prafuit, o trecere peste soseaua europeana, fara zebra sau alta semnalizare, alti vreo patru kilometri de drum de tara si o trecere pe un pasaj peste 11 linii de cale ferata. Si asta nu inseamna nimic fata de peripetiile din sezonul rece, cind drumul devine foarte anevoios. „Norocul“ copiilor intervine atunci cind ninsorile sint puternice, iar drumul de acces in satul lor este complet blocat. Secretarul Primariei Piatra Olt, Petrisor Stoica, spune ca sint probleme in fiecare an pe acest drum: „Din cauza ca nivelul drumului este mai jos cu peste un metru de cel al cimpului, pe drum se acumuleaza mari cantitati de zapada. Nici chiar plugurile pe care le folosim la deszapezire nu sint in stare sa intre pe drum.
Zilele trecute, cind a nins mai puternic, iar s-a blocat drumul si am cerut ajutorul celor de la Drumuri Judetene, care au intervenit cu un utilaj mai puternic si abia au reusit sa-l deblocheze.“ Blocarea drumului in zilele de iarna grea ii afecteaza nu numai pe scolari, ci si pe ceilalti sateni. Acestia nu pot iesi din sat pentru a merge la serviciu sau pentru a-si lua mincare.
Secretarul Primariei Piatra Olt a spus insa ca de fiecare data cind se intimpla acest lucru se face tot posibilul pentru ca drumul sa fie deszapezit cit mai repede. La rindul sau, seful Sectorului de urbanism din cadrul acestei primarii, Tudor Mioc, a spus ca anul trecut s-au inceput lucrarile pentru balastarea acestui drum, dar, din lipsa fondurilor, lucrarile au fost sistate, urmind sa fie reluate la primavara.
O batrinica locuieste intr-o camaruta fara lumina si caldura
Maria Paun, de 77 de ani, locuieste in satul Fundeni – Olt, intr-o casuta veche. Femeia a fost casatorita, dar sotul ei a murit in urma cu 20 de ani. Maria Paun a adus pe lume doua fete si trei baieti, insa doi dintre acestia au decedat. Asa a ramas Maria singura pe lume, sa se lupte cu greutatile vietii. Pentru ca a lucrat in tinerete la colectiv, batrina are acum o pensie de CAP de 230.000 de lei, bani care abia ii ajung pentru piine. „De Craciun a luat de la un chiosc piine, salam si o pulpa de pui, asa ca pensia urmatoare e data deja“, a spus fiul Mariei, Dumitru Paun. Batrina are zece gaini cu care isi face ocupatie in fiecare zi, dar spune ca nu-i vine sa le taie sa le manince. In plus, s-a intimplat ca unii copii din sat sa vina sa ii mai fure cite una.
Casuta in care locuieste are trei camarute, dar numai una este locuibila. Desi are o sobita, in camera de dormit este foarte frig. De la primarie i-au adus la inceputul iernii o caruta de lemne, dar acestea s-au consumat repede. Unii vecini i-au mai dat din mila citiva coceni, sa se mai dezmorteasca, si, din cind in cind, cite ceva de mincare. Curent electric nu mai are in casa de mai mult de zece ani: „Aveam de platit 8.000 de lei.
N-am avut bani si mi-au taiat curentul. De atunci stau la lumina luminarii“, a spus cu amaraciune batrina. Ea are doar un rind de haine, printre care doua pulovere negre de funingine. Maria Paun abia se mai misca prin curte. „Am racit cu frigu’ asta. Ma mai impiedic ca ma dor picioarele si nu pot sa fac nimic ca nu prea mai vad bine. Mi-a dat cineva ochelarii astia de la o femeie care a murit, dar nu mi se potrivesc si nu vad bine“, a spus Maria Paun. Femeie simpla, cu patru clase, batrina isi asteapta acum linistita sorocul.
Cristina se stinge sub privirile neputincioase ale familiei
Cristina Gidea are 13 ani si este din satul Criva – orasul Piatra Olt. Fetita este grav bolnava de mai bine de un an. Femeie simpla si apasata de greutatile saraciei, mama sa, Florina Gidea, nu stie exact ce are fetita ei. Ea face insa tot ce poate, in limitele posibilitatilor materiale de care dispune, pentru ca fetitei ei sa nu-i lipseasca nimic: „Are reumatism si nu mai poate merge. Are probleme mari si cu ficatul. Pina acum citeva luni i-am mai luat ceva medicamente, dar nu mai am bani. Ii dau mincare de regim, am o vaca si tot laptele i-l dau ei. In fiecare zi fierb apa ca sa-i mai dezmortesc picioarele pentru reumatismul ala. Aproape toata ziua numai de ea ma ocup“. Fetita sta mai tot timpul in pat, cu fata la perete. Mama ei spune ca, in putinele momente in care isi mai ridica fata din perna, incepe sa plinga. „Ma astept ca din zi in zi sa moara“, zice deznadajduita femeia.
Familia Cristinei este foarte saraca, iar pina acum nu a reusit sa stringa bani sa o interneze intr-un spital. Tatal fetitei, Florin Gidea, lucreaza cu ziua pe la oameni. In urma cu vreo patru ani le-a luat foc casa si de atunci nu au reusit sa puna decit vreo trei geamuri la ferestre. Desi au trei camere, parintii impreuna cu Cristina si cu cei cinci frati mai mici ai ei se string si dorm intr-o singura camera, cu doua paturi mari, lipite intre ele. Doar aici au o sobita, dar, din lipsa de lemne, in multe zile nu pot face focul.
Muzeul din Piatra Olt are exponate de exceptie
Cele mai mari institutii similare din tara si din strainatate si le-ar dori in patrimoniu.
Ceea ce Academia Franceza stia de mult, locuitorii orasului Piatra Olt au aflat abia in urma cu aproape 20 de ani. Sub actualul oras se afla ruinele vechiului castru roman Acidava. Primele sapaturi au fost incepute in 1983 de catre o echipa condusa de profesorul Ion Cinca. O perioada, sapaturile au fost sistate, iar dupa 1990 au fost reluate. De atunci, in fiecare vara, in luna august, studenti la istorie si arheologie din toata tara, impreuna cu profesorii lor, vin aici pentru a mai „sapa“ in istoria locurilor. Aici au fost descoperite zeci de schelete, sute de vase din ceramica, arme, opaite, monede apartinind culturilor Vadastra, Salcuta si epocii bronzului. Din lipsa fondurilor alocate acestui domeniu, sapaturile se desfasoara insa lent, astfel ca, ceea ce este de descoperit va fi scos la iveala mult mai greu decit daca s-ar fi aflat pe undeva prin Occident.
Muzeu sarac cu exponate inestimabile
Conducerea judetului Olt s-a gindit ca ar fi bine ca orasul Piatra Olt sa aiba propriul muzeu. Astfel, de doi ani functioneaza aici o filiala locala a Muzeului de Istorie si Arta Olt din Slatina. Acesta isi are sediul intr-o fosta scoala primara, aflata in apropierea garii. Muzeul inseamna la ora actuala trei sali cu exponate: una dacica, una romana si o alta cu exponate din Evul Mediu. Singurul angajat pe care si-l poate permite muzeul este profesoara Luminita Preda. „Eu sint si director, si casier, ghid, femeie de serviciu, de toate. Lucrez aici de doi ani, de cind s-a deschis, dar practic sint angajata a muzeului de cinci ani, pentru ca o perioada am facut pregatirea la muzeul din Slatina“. Ea a mai spus ca foarte multi straini au vizitat muzeul si s-au mirat cind au vazut ce obiecte au fost gasite pe meleagurile oltene.
Cetatea de sub oras ar putea ascunde comori
In salile muzeului sint expuse peste 3.000 de piese, toate descoperite sau donate de localnici in ultimii doi ani. Luminita Preda a spus ca de la primele sapaturi efectuate pe raza orasului Piatra Olt s-au descoperit mii de piese, dar, neexistind un muzeu local, acestea au fost duse la muzee din Slatina, Bucuresti, Craiova si altele din tara.
In satul Enosesti s-au gasit un cimitir, un cuptor si alte urme ale unor asezaminte. In cimitir au fost dezgropate zeci de schelete umane ce apartineau unor soldati. Se presupune ca ruinele de sub oras apartineau unei asezari aflate in apropierea cetatii, in care se retrageau soldatii cu familiile dupa o anumita virsta, cind nu mai plecau la lupta. Recordul de schelete umane descoperite s-a inregistrat in urma cu patru ani. Toate cele 15 „seturi“ de oseminte au fost duse la Muzeul National. Si anul trecut s-au scos la iveala trei schelete, care au fost duse spre cercetare si pastrare la Muzeul de Istorie si Arta al judetului Olt. De asemenea, se zvoneste ca printre ruine s-ar putea afla si o comoara. Pina in prezent au fost descoperite zeci de monede vechi, dar nimic substantial, care sa para a fi o „comoara“.
Muzeograful Luminita Preda a precizat insa ca de fapt se cauta zidurile cetatii, din care au fost scoase la iveala pina acum doar citeva caramizi: „In vara trecuta s-au descoperit urme care ar putea duce la descoperirea zidurilor cetatii, dar din lipsa de fonduri s-au sistat lucrarile, urmind sa fie reluate anul viitor. Se sapa de foarte mult timp, dar nu s-a reusit pina acum scoaterea lor la iveala. Banuiesc insa ca zidurile au fost distruse de lucrarile efectuate pentru instalarea caii ferate.“ Ea a mai spus ca, alaturi de cele aproximativ 20 de tablouri ce apartin unor artisti plastici consacrati din judetul Olt, exponatele din muzeul de care se ingrijeste sint foarte valoroase, la care se adauga calitatea de obiecte de patrimoniu national. Cu toate acestea, cladirea in care functioneaza nu are nici un sistem de protectie si paza sau alarma. „Pe timpul noptii, aceste obiecte sint practic ale nimanui, pentru ca nu ne permitem un paznic si nici nu exista vreun sistem de alarma. Prin sponsorizari, abia am reusit sa instalam niste grilaje la o parte din geamuri“, a mentionat Luminita Preda.
Un telefon sta marturie istoriei
O sala aparte a muzeului o reprezinta aceea in care sint expuse diverse arme, documente sau obiecte din timpul primului razboi mondial, sau chiar dinainte de anul 1900. Printre acestea se numara un telefon care a fost folosit de primul impiegat al garii. Aceasta a fost construita de francezi in anul 1875 si este si la ora actuala cel mai important nod de cai ferate din sudul tarii. Tot in aceasta sala sint expuse citeva aparate, folosite in trecut tot de catre angajatii garii.
