Pentru exercitiul financiar al anului 2000, Curtea de Conturi a verificat cinci regii autonome, trei societati nationale, cinci companii nationale si 235 de societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Prejudiciul total constatat a fost de 1.662 de miliarde de lei, in afara unor diminuari nelegale de patrimoniu de 2.624 de miliarde de lei. Mai multe din societatile mentionate au intocmit bilanturi contabile inexacte sau nereale, nu au virat o serie de sume catre bugetul de stat si au utilizat unele fonduri alocate de la buget in alte scopuri decit cele stabilite. Astfel de nereguli au fost descoperite la mai multe societati din domeniul agriculturii, la Romgaz si Posta Romana. Controlul efectuat la Banca Nationala a Romaniei a evidentiat prejudicii de 108,65 miliarde de lei, ca urmare a nerespectarii Legii contabilitatii, a prevederilor legale referitoare la reevaluarea depozitelor de aur si pietre pretioase, precum si a altor reglementari. Din totalul de 5.509 de institutii publice finantate de la bugetele locale, Curtea de Conturi a verificat peste 1.500. Numai jumatate dintre acestea au indeplinit conditiile descarcarii de gestiune. Veniturile suplimentare calculate de controlorii financiari se ridica la peste 84 de miliarde de lei, la care se adauga majorari si penalitati de intirziere de peste 52 de miliarde de lei. Verificarile efectuate la partidele politice parlamentare au relevat faptul ca in unele cazuri a fost depasita limita maxima a donatiilor primite de la persoane fizice sau juridice. Unele partide nu au condus evidenta contabila si nu au intocmit bilanturi, iar altele au incalcat prevederile legale referitoare la activitatile comerciale.
Veniturile suplimentare datorate de catre agentii economici catre bugetul de stat in exercitiul bugetar al anului 2000 se ridica la 2.957 de miliarde de lei, potrivit raportului public pentru perioada mentionata, elaborat de Curtea de Conturi a Romaniei, raport care a fost depus ieri la parlament. Controlorii institutiei au mai constatat ca bugetul de stat a fost prejudiciat cu 1.900 de miliarde de lei si ca au fost efectuate diminuari nelegale de patrimoniu de 2.624 de miliarde de lei. In ceea ce priveste executia bugetului de stat pe 2000, raportul stabileste ca veniturile prevazute, de 119.836 de miliarde de lei, au fost realizate in proportie de 100,4%, iar cheltuielile au fost mai mici decit cele prognozate.
In consecinta, deficitul bugetar a fost cu 5.132 de miliarde mai redus decit cel estimat. Deficitul bugetului de stat, in valoare de 68.314 miliarde de lei, a fost finantat in proportie de 63,5% din surse interne, 32,8% din credite externe si de 3,7% din incasarile din privatizare si valorificarea activelor bancare. Datoria publica a statului se cifra, la sfirsitul anului 2000, la 252.031 miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari), din care datoria interna era de 73.703 miliarde de lei (2,8 miliarde de dolari). Aproximativ 20% din veniturile bugetului de stat au fost utilizate pentru serviciul datoriei publice interne. Obligatiile fiscale neachitate catre bugetul de stat se situau, la sfirsitul anului 2000, la 94.694 de miliarde de lei. „Restantele la plata depasesc cu mult deficitul bugetului de stat inregistrat la 31 decembrie 2000, situatie care reflecta ineficienta sistemului de colectare a veniturilor, cu influente negative importante asupra nivelului serviciului datoriei publice“, se arata in raport. Din cei peste 414.000 de agenti economici care au depus bilanturi, 42% au inregistrat pierderi in cursul perioadei analizate. Peste 212.000 de agenti economici nu au depus bilantul activitatii la organele fiscale. Cifra este in crestere cu 40% fata de nivelul anului 1997.
Pe ansamblul economiei nationale, pierderea neta se ridica la peste 21.000 de miliarde de lei. Societatile cu capital de stat si cele aflate in proprietate mixta au generat pierderi de peste 32.000 de miliarde de lei, in timp ce companiile cu capital privat au inregistrat profituri totale de peste 11.000 de miliarde de lei. Curtea de Conturi a constatat si acordarea nelegala, de catre Ministerul Finantelor, a unor inlesniri la plata obligatiilor restante catre bugetul de stat. Printre acestea se numara facilitatile in valoare totala de 17.262 de miliarde de lei acordate SNP Petrom in 1999, si de 4.751 de miliarde de lei in anul 2000. Institutia de control considera ca Petrom a procedat in mod nelegal in cazul conversiei unei datorii de 4.694 de miliarde de lei in actiuni. Aceasta operatiune face obiectul unui litigiu intre societate si Ministerul Finantelor. Incasarile aferente taxei pe valoarea adaugata la bugetul de stat au totalizat peste 67.000 de miliarde de lei, din care peste 16.600 de miliarde de lei au fost rambursati agentilor economici. Controlorii financiari au constatat, in urma verificarilor efectuate prin sondaj, ca bugetul de stat a fost prejudiciat cu 9,5 miliarde de lei prin rambursari nelegale de TVA. De asemenea, o serie de ordonatori de credite nu au condus evidenta contabila conform legii, iar altii nu au efectuat corect si la termen inventarierea contabila. Nereguli grave au fost identificate la Ministerul Afacerilor Externe, unde exista decalaje temporare importante intre operatiunile financiare de la misiunile din strainatate si contabilizarea actelor.
Mai multe institutii publice, cum ar fi Ministerul Sanatatii, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, Ministerul Educatiei Nationale, au efectuat plati nelegale reprezentind salarii, sporuri, premii, diurne si alte drepturi de personal. Prejudiciul adus bugetului este de aproape 20 de miliarde de lei. In plus, unii ordonatori de credite au efectuat cheltuieli nejustificate in suma de peste 71 de miliarde de lei. Astfel de nereguli au fost constatate la Ministerul Sanatatii, Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica, Ministerul de Interne, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala, Ministerul Functiei Publice.
Curtea de Conturi a constatat mai multe cazuri in care gestiunea economico-financiara a ordonatorilor principali de credite a fost ineficienta. Printre institutiile aflate in aceasta situatie se afla Ministerul Justitiei, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Culturii, Secretariatul General al Guvernului, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Agentia Nationala a Resurselor Minerale, Ministerul Sanatatii, Academia Romana, Ministerul Educatiei Nationale. Curtea de Conturi recomanda adoptarea unei practici unitare in ceea ce priveste ordonatorii principali de credite, pentru ca erorile sa nu se generalizeze. Principalele fenomene negative care au afectat executia celor zece bugete ale fondurilor speciale au fost acordarea unor inlesniri nelegale, neurmarirea incasarii veniturilor, efectuarea de plati nelegale si nereglementarea modului de utilizare a sumelor alocate din fondurile speciale. Cu toate acestea, excedentul inregistrat de fondurile speciale a fost de 1.871 de miliarde de lei.
Aceeasi situatie a fost consemnata in cazul Fondului de asigurari sociale de sanatate, care a inregistrat un excedent de 1.690 de miliarde de lei. Neregulile se refera la unele plati efectuate ilegal, in valoare de 131 de miliarde de lei, si la obligatii suplimentare de plata de 34,3 miliarde de lei. Abaterile care au afectat datoria publica externa au inclus schimbarea destinatiei unor credite contractate de stat si efectuarea unor plati peste pretul stabilit, in cazul societatii Termoelectrica. Angajamentele asumate prin acordurile de imprumut stand-by au fost incalcate sistematic. De asemenea, nu au fost utilizate unele credite externe, ceea ce a condus la anularea acestora.
Raportul Curtii de Conturi stabileste ca Ministerul Finantelor Publice nu a reglementat modul de recuperare a unor plati externe efectuate din resursele publice si nu a gestionat corespunzator fondul de risc pentru creditele externe contractate cu garantia statului. De asemenea, MFP si Ministerul Industriei si Resurselor nu au elaborat, pina in prezent, normele de constituire si utilizare a Fondului special pentru produse petroliere destinat acoperirii datoriilor de peste 500 de milioane de dolari ale fostei Companii Romane de Petrol. Cele mai importante nereguli consemnate de Curtea de Conturi la fostul Fond al Proprietatii de Stat se refera la diminuarea nelegala a capitalului social detinut la unele societati comerciale si la faptul ca nu a urmarit si incasat unele drepturi cuvenite statului, conform contractelor de privatizare.
