Inaintea sarbatorilor de iarna, guvernul a aprobat Hotarirea 172/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor.

Noul regulament, al treilea in ordinea aparitiei, va sta la baza punerilor in posesie neefectuate pina acum. Conform acestuia, comisiile comunale, orasenesti sau municipale se constituie printr-un ordin al prefectului si sint formate din: primar-presedintele comisiei, viceprimar, secretarul unitatii administrativ – teritoriale, secretarul comisiei, un specialist in masuratori topografice, un inginer agronom sau horticol din cadrul centrului agricol sau din aparatul de specialitate al consiliului local, un jurist din sistemul de organizare a agriculturii, un reprezentant al inspectoratului silvic, sefii districtelor silvice ale caror paduri sint in limitele cadastrale ale localitatii, un specialist in cadastru forestier, unu-trei reprezentanti ai proprietarilor care au solicitat terenuri conform Legii 169/1997 si Legii 1/2000 cu modificarile ulterioare.

Conform acestui nou regulament, persoanele nemultumite de stabilirea provizorie a dreptului de proprietate de catre comisiile comunale, orasenesti sau municipale pot face, in termen de cinci zile de la afisare, contestatie adresata comisiei judetene, care se depune la secretariatul comisiei comunale, orasenesti sau municipale, care este obligat sa o inregistreze si sa o inainteze prin delegat la secretarul comisiei judetene in termen de trei zile. Tot in termen de trei zile, comisia judeteana va valida sau invalida contestatiile si le va transmite prin delegat la comisia comunala. La data comunicarii sub semnatura, persoanele nemultumite pot face plingere impotriva hotaririi comisiei judetene la judecatorie, in termen de 30 de zile.

Vechile titluri de proprietate vor fi preschimbate

Noile titluri de proprietate care se vor emite dupa aplicarea noului regulament se tiparesc pe hirtie speciala format A3, ca imprimat cu regim special, in carnete a cite 100 de file. Titlurile se vor tipari prin grija Ministerului Agriculturii si se vor difuza comisiilor judetene.

Cei care au primit deja titluri de proprietate pe formulare vechi vor fi nevoiti sa le returneze pentru ca articolul 34, aliniatul 4 din Regulament spune: „Formularele de titluri de proprietate existente se vor adapta in mod corespunzator“. Mai mult, la articolul 37, aliniatul 2, Regulamentul spune ca persoanele care au deja titlu trebuie sa prezinte comisiilor schita amplasamentului cu terenul detinut sau orice alte informatii din care sa rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat. Cum pe vechile titluri de proprietate nu era trecuta schita amplasamentului, detinatorii titlurilor nu vor avea ce sa prezinte, fapt pentru care vor solicita, probabil, un titlu de proprietate nou.

Retiparind milioane de titluri de proprietate, Ministerul Agriculturii nu face altceva decit sa o ia de la capat cu aplicarea legilor fondului funciar si sa imbogateasca tipografia care va cistiga licitatia pentru tiparirea noilor titluri. Contravaloarea acestor noi titluri de proprietate se va incasa tot de la titularii lor. Cui ii mai foloseste nebunia care va urma?

In anul 1996 am avut sansa sa particip la o negociere cu un cetatean american care dorea sa faca afaceri cu cereale in Romania. Dupa mai multe ore de discutii in care americanul a prezentat un mecanism al derularii viitoarelor sale plati, bazat pe un acreditiv back-to-back si pe o scrisoare de garantie emisa de cea mai puternica banca din Germania, am ramas surprinsi ca, de fapt, omul de afaceri american nu dorea credite sau alte angajamente din partea unei banci din Romania, ci numai sa deruleze operatiunile printr-o banca de prim rang. Cunoscind avantajele pe care le ofera o banca puternica pentru o companie, nu am ezitat sa-l intreb de ce vrea acest lucru. A raspuns ca pentru firma sa este foarte important ca in antetul corespondentei duse cu partenerii si cu statul american sa apara ca are contul deschis la o banca recunoscuta.

In fata scaderii cantitative a vinzarilor, firmele romanesti dau vina cel mai adesea pe slaba putere de cumparare a populatiei. Consultanta, sistemul de derulare a platilor, tehnicile si costurile de finantare de care beneficiaza firmele similare din partea bancilor lor sint aproape neglijate. Toate acestea impun de fapt ca, incepind din 2002, firmele sa deruleze afacerile prin banci de prim rang. Scrisorile de bonitate si de intentie cu care firmele se prezinta la primele licitatii si contacte cu partenerii vor fi acceptate cu usurinta. Accesul rapid la resurse valutare si la cursuri avantajoase va permite efectuarea in avans a importurilor de la partenerii care nu cunosc inca firma. Timpii de ordonare si executie a platilor se reduc datorita sistemului multicash care permite accesul la operatiune chiar din sediul firmei, dar si datorita bancilor corespondente pe care o banca mare le are in intreaga lume. Dimensionarea afacerii la tendintele viitoare ale pietii poate fi posibila si cu ajutorul ofiterilor de credite cu ocazia analizei oportunitatii acordarii de credite.

Profitabilitatea firmelor ar putea creste incepind cu acest an

Pe masura cresterii volumului de operatiuni prin banca, aceasta pune la dispozitie, in locul modalitatilor de finantare cu costuri mari, altele extrem de simple si ieftine. Aprovizionarile cu marfa, executia unor lucrari sau prestarea unor servicii pot fi garantate cu scrisori de garantie bancara, recunoscute si acceptate cu usurinta de parteneri. Fata de creditele purtatoare de dobinzi, pentru scrisori de garantie se platesc comisioane de cel mult 4% pe an. Este posibila efectuarea rapida a unor importuri pe baza biletelor la ordin emise de firma si avalizate de banca. Pentru lipsa temporara de resurse se poate beneficia de credite pe perioade scurte de timp, de pina la 30 de zile, care la o banca mare intra in competenta directorilor. Incasarea facturilor se poate face rapid prin serviciile de factoring oferite de banca. Poate fi realizata rapid scontarea la intern a unor bilete la ordin emise in favoarea firmei, in conditiile in care partenerul are cont deschis la o unitate a bancii respective. Accesul la credite in valuta cu o dobinda de cel mult 8% la USD reprezinta un avantaj substantial fata de firmele finantate cu credite in lei. Datorita sistemului de banci corespondente din strainatate, clientii bancii pot intra in posesia creantelor valutare inainte de scadenta, cu ocazia forfetarii titlurilor de valoare de catre banca. Pentru fiecare tip de tranzactie, o banca puternica acorda creditul care corespunde cel mai bine din punct de vedere al dobinzilor si al perioadei de rambursare.

Intimpinarea concurentei, reducerea cheltuielilor de finantare, imbunatatirea imaginii si credibilitatii, cresterea sau chiar mentinerea la acelasi nivel a vinzarilor, dar in conditii de profitabilitate mare, se pot realiza incepind cu 2002, daca firmele vor derula operatiunile printr-o banca de prim rang.

Fulgii de zapada care au cazut ieri in judetul Mehedinti i-a determinat pe edili sa ia masuri de precautie. Principalele probleme vizate au fost asigurarea stocurilor de carbune si pacura, dar si a materialelor antiderapante pentru drumuri. Stocurile de carbune, care se ridica in prezent la 415.000 de tone, si cele de pacura – 10.728 de tone, sint considerate suficiente pentru aceasta iarna. „Apreciem ca stam destul de bine din acest punct de vedere si ca nu vom intimpina probleme cu energia termica“, a spus prefectul de Mehedinti, Dan Trancota. Stocurile de materiale antiderapante pentru Drumurile Nationale Orsova se ridica la 873 de tone, la nisip – 2.382 mc, iar pentru Drumurile Nationale Drobeta Turnu Severin, cantitatile de material antiderapant se ridica la 7.900 de tone. Sectia de Drumuri si Lucrari Publice Mehedinti, care apartine consiliului judetean, are la dispozitie, in stoc, 1.000 de tone de nisip si 10 tone de sare. In prezent, pe intreg teritoriul judetului Mehedinti, circulatia se desfasoara normal si nu exista drumuri blocate.

Persoanele aflate in cimpul muncii trebuie sa se supuna unor controale medicale periodice, incepind cu anul 2002. Aceasta masura luata de Ministerul Sanatatii si Familiei se aplica tuturor salariatilor, indiferent de tipul contractului de munca pe care il detin. Instituirea acestor controale cade in sarcina angajatorilor care pot afla daca un angajat are sau nu aptitudine pentru profesiunea si locul de munca respectiv.

In urma controalelor medicale periodice poate fi depistata aparitia anumitor boli care constituie contraindicatii pentru postul ocupat de salariat, a unor boli profesionale sau a unor afectiuni care ar putea constitui un risc pentru sanatatea celorlalti angajati. Periodicitatea examenului medical va fi stabilita de specialistii in medicina muncii.

31 de intreprinderi mici si mijlocii au obtinut, anul trecut, in cadrul programului Phare RO 9711, credite de 2,64 milioane de euro, informeaza Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatiei. Prin programul Phare, Comisia Europeana a acordat Romaniei un imprumut nerambursabil de 5,75 milioane de euro, cu scopul sprijinirii firmelor mici si mijlocii.

Programul a devenit operational la sfirsitul anului 1997. Cea mai mare parte a finantarilor, respectiv 3,22 milioane de euro, a fost obtinuta de intreprinzatori din Bucuresti, urmati de cei din Brasov, care au primit credite de 1,52 milioane de euro, si de cei din Suceava, cu un total de un milion de euro. Majoritatea imprumuturilor au fost acordate pe termen lung, de peste cinci ani, iar 13%, pe termen mediu.

Programul FMI nu a fost respectat

Fondul Monetar International a apreciat, la sfirsitul saptaminii trecute, ca guvernele statelor membre nu au acordat suficient sprijin programului sau de a revigora economia globala, prin intermediul unei operatiuni care ar fi adus pe piata mai multe miliarde de dolari. Schema la care se face referire presupunea emisiuni de drepturi speciale de tragere (Special Drawing Right – SDR), deviza proprie a FMI, si este propusa la fiecare cinci ani, in mod automat, guvernelor statelor membre. Potrivit Fondului Monetar International, cabinetele mai multor tari si-au exprimat interesul de a participa la aceasta actiune, dar sprijinul acestora a fost insuficient pentru ca propunerea sa fie depusa in mod oficial consiliului executiv al institutiei.

Deficitul bugetar a fost cel scontat

Deficitul bugetului general consolidat a fost, in perioada ianuarie-noiembrie a anului trecut, de 29.933,1 miliarde de lei, reprezentind 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2001, mentinindu-se in limitele proiectate pentru ansamblul anului, de 3,5% din PIB, informeaza Ministerul Finantelor Publice (MFP). La sfirsitul primelor zece luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat a fost de 30.128,3 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat au reprezentat, in primele 11 luni ale anului trecut, 88% din programul anual, in timp ce cheltuielile au fost realizate in proportie de 87% fata de proiectiile anuale. Potrivit ministerului, bugetul cu cel mai redus grad de colectare a veniturilor a fost cel al asigurarilor sociale de stat, unde gradul incasarilor a fost de 81,9%, deficitul fiind de 7.130 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 0,6% din PIB. Sumele deficitare au fost acoperite temporar din contul general al Trezoreriei statului.

IMM-urile vor avea propriul fond de garantare

Potentialii investitori si managerii IMM-urilor vor fi instruiti in Centrului National EMPRETEC, care va fi infiintat in perioada urmatoare. Totodata, in primul trimestru al anului 2002, va deveni operational Fondul de garantare a creditelor pentru IMM, care, la sfirsitul anului, va dispune de un capital de 200 de miliarde de lei. De asemenea, autoritatile au in vedere masuri de stimulare a intreprinderilor care realizeaza productie pentru export, prin subventionarea cheltuielilor aferente participarii la tirguri si expozitii si sprijinirea investitorilor pentru realizarea de incubatoare de afaceri.

A scazut comertul cu amanuntul

Cifra de afaceri a societatilor din comertul cu amanuntul a scazut, in primele zece luni ale anului 2001, cu 0,2% fata de perioada similara a anului anterior, in conditiile reducerii cu 6,7% a cifrei de afaceri realizata din vinzarile de marfuri alimentare, informeaza Institutul National de Statistica. In schimb, din vinzarile de marfuri nealimentare a fost obtinuta o cifra de afaceri mai mare cu 4,3%, cresteri semnificative inregistrindu-se la vinzarile de mobila, articole de iluminat, aparate electrice, precum si la articole de fierarie si vopsitorie. In luna octombrie, firmele din domeniu au consemnat o cifra de afaceri cu 3,8% peste cea din luna precedenta si cu 4,9% mai ridicata raportat la luna similara a anului 2000, pe fondul revigorarii vinzarilor de marfuri alimentare si a celor nealimentare. De asemenea, societatile specializate in vinzarea, intretinerea si repararea autovehiculelor si motocicletelor, precum si in distribuirea carburantilor pentru autovehicule au realizat, in primele zece luni din 2001, o cifra de afaceri superioara cu 4,9% celei din intervalul corespunzator al anului precedent.

Productia industriala a crescut anul trecut

Productia industriala realizata in primele 11 luni ale anului 2001 s-a majorat, comparativ cu perioada similara a anului 2000, cu 8,4% in volum absolut si cu 9,2% in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare, ca urmare a cresterilor din industriile prelucratoare si extractiva, informeaza Institutul National de Statistica. Daca industria prelucratoare a inregistrat o majorare a productiei de 9,9%, respectiv de 10,8%, in cazul industriei extractive, cresterea a fost de 4,8%, respectiv de 5,3%. In schimb, productia sectorului de energie electrica si termica, gaze si apa s-a redus cu 1,8%, respectiv cu 1,4%.

A fost lansat Ghidul hotelier al Romaniei

Ministerul Turismului a lansat zilele trecute Ghidul hotelier al Romaniei, care prezinta 941 de hoteluri din intreaga tara, si pentru prima data, tarifele maximale in euro practicate de respectivele unitati de cazare. Editat in 2.000 de exemplare, ghidul ofera detalii legate de categoria de clasificare, de numarul de paturi, precum si adresele hotelurilor. Brosura va fi distribuita gratuit asociatiilor profesionale din domeniul turismului, la tirgurile interne si internationale la care participa Ministerul Turismului, precum si reprezentantilor birourilor de promovare turistica a Romaniei din strainatate. Costul acestui proiect se ridica la 800 de milioane de lei. De asemenea, Ministerul Turismului, in colaborare cu Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR), a lansat de curind Ghidul statiunilor balneare, in editie bilingva romana si engleza, pe suport CD, dar si sub forma unei brosuri, costul acestei cofinantari ridicindu-se la un miliard de lei.

Privatizarea in turism se va termina la sfirsitul lunii martie

Ministerul Turismului si-a propus ca termen de finalizare a procesului de privatizare data de 31 martie 2002, astfel incit, la inceperea sezonului estival, sa fie vindute toate structurile de cazare la care statul mai detine actiuni, a declarat, ministrul turismului, Dan Matei Agathon. Din pachetul de 51 de societati scoase la privatizare, Ministerul Turismului a finalizat vinzarea pachetului de actiuni detinut la 17 societati, printre acestea numarindu-se Hercules din Caras Severin, Amara din Ialomita, Jupiter, Hebe din Bistrita Nasaud, Germisara din Hunedoara, Complex Hotelier Unirea din Iasi. Valoarea capitalului social a celor 17 societati vindute depaseste 161 miliarde de lei. De asemenea, in urma divizarii Mamaia SA in sase societati, privatizarea uneia dintre cele mai mari companii de pe Litoral va putea incepe in cel mult o luna.

Dealerii de autovehicule vor avea mai multe drepturi

Comisia Europeana va propune o serie de schimbari majore in cadrul pietelor auto din cele 15 state membre ale Uniunii Europene, menite sa confere dealerilor mai multe drepturi. Noile reglementari vor fi prezentate pe 30 ianuarie si vor permite sporirea competitiei intre dealeri, inclusiv cei care isi desfasoara activitatea pe Internet. Dealerii nu vor mai fi obligati sa comercializeze o singura marca auto. Pe de alta parte, reglementarile pe care Comisia Europeana intentioneaza sa le propuna vor permite comerciantilor auto sa se specializeze fie in vinzari, fie in asigurarea de servicii post-vinzare. Reglementarile aflate in vigoare in prezent, elaborate in urma cu 15 ani, obliga dealerii sa ofere si servicii post-vinzare. De asemenea, in baza noilor reglementari, dealerii vor putea solicita dreptul de a comercializa autovehicule pe intreg teritoriul Europei si nu doar intr-un perimetru geografic restrins, asa cum se intimpla in prezent.