Jucatorul emblematic al „pandurilor“, Cristi Popescu, a debutat in Divizia A dupa o asteptare de 28 de etape. Popescu are 32 de ani si a evoluat pentru Pandurii Târgu Jiu in toate esaloanele, participând activ la promovarea gruparii gorjene din campionatul judetean pâna in primul esalon. Fotbalist polivalent, acesta a primit in sfârsit credit din partea lui Nicolae Ungureanu si s-a achitat bine de sarcini. Si-a pus experienta in slujba echipei, iar rezultatul s-a vazut pe tabela: 3-2 cu Poli Timisoara. Dupa 14 ani dedicati clubului Pandurii, Cristi Popescu a primit rasplata care i se cuvenea, debutul in Divizia A.
– Cristi, cum a fost impactul cu Divizia A?
– Destul de dur. Este alt fotbal, este altceva. Am asteptat un an clipa asta. Din pacate, am avut ghinion, am fost accidentat, am facut sacrificii si pâna la urma am avut satisfactia debutului.
– Ai vrut sa te retragi la un moment dat…
– Vârsta si anumite elemente negative m-au determinat sa renunt la activitatea fotbalistica. Din fericire, am fost incurajat. Ţin sa multumesc presedintelui Condescu, care a crezut foarte mult in mine si sper ca nu l-am dezamagit.
– Ce te-a facut sa mergi mai departe?
– Este o chestie de bogatie morala.
– De ce crezi ca ai debutat asa târziu?
– Eu m-am pregatit la nivelul maxim si am asteptat sa joc din clipa in clipa. Acum mi-a venit rândul. Astept de aproape 20 de ani debutul in prima liga. Am avut emotii de meci, care sunt inerente. Nu am vrut sa ies in evidenta, am incercat sa stau mai bine tactic in teren si sa câstige echipa. Cred ca si daca ceilalti fotbalisti care au jucat isi foloseau valoarea in scopul echipei, Pandurii nu ajungea in situatia asta.
– Ai parcurs la Pandurii toate esaloanele, de la „D“ la „A“…
– Când evoluam in Divizia D, imi doream foarte mult sa joc in primul esalon. Nu ma gândeam ca o sa ajung, dar tot timpul am vrut sa joc cu un esalon mai sus. Sunt la Pandurii din 1992 si am dat in jur de 38 de goluri. Sper sa reusesc unul si in Divizia A, la Galati.
