16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateRomânia își alungă salvatorii

România își alungă salvatorii

Constantin Mogoşanu a avut o singură soluție: să riște! Nu și-a dorit să plece din țară.
Așa că a făcut credit la bancă și a deschis un cabinet privat.

Din țara din care anul trecut, la fiecare șase ore, a plecat un medic, sistemul medical reușește să alunge sutele de doctori la început de carieră. După ce trec cel mai greu examen – rezidențiatul -mulți dintre tinerii medici nu reușesc să prindă un loc într-un spital. Norocoșii sunt prea puțini. Locuri libere în unele spitale sunt, dar nu şi bani de salarii și aparatură performantă. Așa că există două variante: fie pleacă în străinătate, fie își găsesc un loc în mediul privat, unde în ultimii ani se poate vorbi de o „explozie“ a cabinetelor. Alții se aleg doar cu șomajul. Paradoxal este că multe dintre spitalele mici se chinuiesc din cauza deficitului de cadre medicale. În România sunt în jur de 10.000 de medici rezidenţi. Mai bine de jumătate dintre ei își doresc să plece din ţară.

Aproape 16.000 de medici români au plecat din ţară şi lucrează în străinătate, arată unu studiu realizat de Coaliţia pentru Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor. Exodul lor a dat peste cap sistemul de sănătate. Zeci de spitale au rămas fără specialişti. Paradoxal, deși România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul doctori pe cap de locuitor, tinerii medici care termină rezidențiatul se plâng de faptul că nu găsesc locuri libere în spitale.
Cu diploma în mână, mulți dintre ei au ajuns să bată la toate uşile fără să le deschidă nimeni. Aproape toți medicii tineri proaspăt ieșiți de pe băncile facultății trăiesc același scenariu: în sistemul de stat nu sunt posturi disponibile. Deși ne plângem că medicii ne pleacă în străinătate, nu există nici un program integrat prin care tinerii specialiști să își poată continua munca în spitalele din sistemul de stat sau privat. Cei mai mulți pleacă în străinătate. Alții, însă, legați de familie și locuri, rămân aici. În șomaj. 39 de medici rezidenți din Dolj au cerut șomaj anul trecut, conform datelor AJOFM Dolj.

După șase ani de facultate și cinci de rezidențiat, „aruncați“ din sistem

Constantin Mogoșanu este unul dintre tinerii medici craioveni care după șase ani de facultate și alți cinci de rezidențiat s-a trezit azvârlit din sistem. A învățat și a ajutat la tratarea pacienților din Secția de Medicină Internă de la Spitalul Județean de Urgență Craiova. La finalul rezidențiatului, spitalul nu a mai avut nevoie de el și de alți colegi. Față în față cu realitate dură și cu un sistem care nu știe să își valorifice tinerii în care investește, Constantin a avut o singură soluție: să riște! Nu și-a dorit să plece din țară. Așa că a făcut credit la bancă și a început de la zero. Și-a deschis și dotat cu aparatură un cabinet de medicină internă. „Eu m-am trezit medic șomer după terminarea rezidențiatului. Acest lucru nu a făcut decât să mă abiționeze și să mă facă să lucrez în sistemul privat, unde sunt alte condiții. Nu există programe care să te ajute să faci un cabinet medical. Eu am riscat mult să îmi pot cumpăra aparatură medicală“, povestește tânărul medic.

Cabinetul privat – o soluție pentru tineri, concurență pentru sistemul de stat

Piaţa serviciilor medicale private avansează galopant în România. În ultimii cinci ani s-a triplat, în detrimentul unui sistem de stat aflat într-un declin total, în pragul falimentului. E o reglare aproape normală în sistemul de sănătate, pe care autoritățile se dovedesc de ani buni incapabile să îl administreze şi să-l organizeze, pentru binele oamenilor. Dincolo de dramele şi frustrările pacienţilor, statisticile arată că 85% dintre medicii de la stat sunt nemulţumiţi, nu neapărat de venituri, cât de lipsurile de care se lovesc pe secţiile de la stat. A fost și motivul pentru care dr. Mogoșanu a ales să lucreze în privat, deși un post într-un spital mic din țară ar fi existat. „După perioada de rezidențiat întâlnești două tipuri de medici: șomeri și medicii pesimiști care sunt nevoiți să lucreze în spitalele orășenești mici, unde condițiile nu sunt nici pe departe cum își imaginaseră. Cele mai multe locuri disponibile nu sunt în spitalele municipale sau cele universitare. Aici, din cauza lipsei condițiilor și a aparaturii, riscul de malpraxis este mare“, spune tânărul medic.
Constantin Mogoșanu nu regretă că a ales varianta cabinetului în privat, deși trebuie să plece de la zero. Pacienții au început să îl caute și să capete încredere. L-ar ajuta însă foarte mult dacă statul ar susține medici aflați la început de drum. „Dacă ar exista programe de îndrumare, de susținere, nu ar mai pleca atâția medici…“.

Posturi blocate, România- pepinieră de medici pentru străinătate

Primul pas în criza locurilor de muncă din sănătate a apărut în 2010, când au fost blocate posturile pentru medici, asistenţi. Generaţii de medici, dintre care unii rezidenţi pe post care trebuia să ajungă în spitale, nu au mai avut unde să se angajeze. Puține dintre posturi au șansa să fie deblocate în toate spitalele din țară.
Așa se face că România rămâne pepinieră de medici pentru întreaga lume. Oficial, în perioada 2010-2016, peste 16.000 de cadre medicale au cerut eliberarea certificatelor profesionale de la Colegiul Medicilor din România. Numai anul trecut, peste 1.300 de medici români au ales să plece să muncească în spitalele din străinătate. Dintre aceştia, cei mai mulţi au ales Franţa, Marea Britanie, Germania, Irlanda şi Belgia. Așa rămânem încet fără medici de familie, de terapie intensivă, chirurgi, pediatri, oncologi, cardiologi.

În jur de 600 de rezidenți la SJU Craiova, nici un post de medic scos la concurs anul trecut

Spitalul Județean de Urgență Craiova este centru universitar. Un furnicar de medici, pacienți, rezidenți. În jur de 600 de rezidenți lucrează în prezent în cea mai mare unitate medicală din Oltenia. Majoritatea și-ar dori ca după terminarea rezidențiatului să ocupe un post tot aici. Puțini reușesc asta. Anul trecut nu a fost scos la concurs nici un post de medic. „Anul trecut nu am avut posturi de medici scoase la concurs. Am avut mai multe posturi pentru asistente, infirmiere. După terminarea perioadei de rezidențiat, mulți medici rămân cu diplomele, fiecare încearcă să se descurce, să își găsească un post“, spune dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.
Mulți dintre rezidenții care vor să devină medici ginecologi lucrează în anii de pregărire la Spitalul „Filantropia“ din Craiova. Aici există două secții de Obstetrică-Ginecologie. Anul trecut nici unul nu a avut însă șansa să găsească un post aici. „Nu am mai avut scoase posturi pentru medici, dar avem rezidenți care lucrează în spital cu contract de gărzi, iar după ce termină perioada de rezidențiat unii rămân în spital cu aceste contracte. Acum primesc în jur de 400 de lei pentru o gardă. La ginecologie avem cinci medici cu contract de gărzi și în tot spitalul sunt în jur de zece. Posturile sunt scoase la rezidențiat în funcție de necesitățile din teritoriu. Când sunt scoase 20 de posturi de ginecologi, sunt luate în calcul și spitalele din orașele mici, unde sunt posturi libere. E dur să spui că a terminat rezidențiatul și este șomer, dar trebuie știut că postul de la Spitalul din Novaci este liber de mult timp“, explică dr. Lorena Dijmărescu, directorul medical al spitalului.

Integrare prin UMF, o soluție doar pentru unii

Necesarul de medici este acoperit și la Spitalul de Neuropsihiatrie din Craiova. Dr. Luiza Popa spune că Ministerul Sănătății cere în fiecare an un raport cu numărul de medici angajați în fiecare spital, uneori scoate posturi la rezidențiat în unele spitale, alteori nu. „Nu am avut posturi scoase în ultimul an. Avem necesarul de medici acoperit. Ministerul a scos două posturi pentru rezidenți și unul dintre ei deja a terminat perioada de pregătire și este în spital, celălalt trebuie să termine anul acesta și să vină. Ministerul Sănătății nouă ne cere în fiecare an un raport cu numărul de medici angajați și uneori scoate posturi la rezidențiat în unele spitale. Noi acum nu avem însă nevoie de medici“, spune managerul.
O metodă prin care medicii specialiști sau primari pot ajunge în spitale este poarta deschisă de către Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF). „Există posibilitatea de integrare a unor medici prin UMF. Adică universitatea poate cere spitalelor să integreze un medic specialist sau primar care lucrează și la universitate. Spitalul, dacă are nevoie, îl poate angaja cu jumătate de normă“, susține dr. Luiza Popa, managerul Spitalului de Neuropsihiatrie.

Rezidenții fug de spitalele mici, bolnavii sunt puși pe drumuri

Din toată această poveste, spitalele mici și oamenii din zona lor au cel mai mult de suferit. Unitățile medicale orășenești din Oltenia se confruntă cu lipsa medicilor. Mii de bolnavi sunt ne­voiți să parcurgă zeci de kilometri până la un spital județean pentru un consult și o rețetă. Asta pentru că medicii fug către centrele universitare sau în străinătate. Managerii spitalelor oră­șenești încearcă să atragă tinerii medici oferindu-le posibilitatea să facă rezidențiat pe post. După ce termină facultatea, un student la Medicină dă concurs de intrare în rezidențiat. Rezidenţiatul se organizează în următoarele forme: pe locuri, pe posturi şi prin selecţie pentru medicină de familie, şi are o durată cuprinsă între trei şi șapte ani, în funcţie de specialitate. Cei care aleg rezidențiat pe post înseamnă că se angajează să încheie un contract cu spitalul care a scos la concurs acel post. Prin contract au obligația să se întoarcă să lucreze în acea unitate medicală după ce s-a încheiat perioada de pregătire, care durează între trei şi şapte ani, în centre universitare. Spre exemplu, un rezident face contract cu Spi­talul din Balș pentru un post la Chirurgie, dar merge să facă pregătirea la Spitalul Județean Craiova, unde există profesori universitari de la care poate învăța, și abia după ce încheie anii de rezidențiat trebuie să revină să lucreze la Spitalul din Balș, conform contractului. În acest timp, spitalul care are contract cu rezidentul primește bani de la Ministerul Sănătății și îl plătește în anii de pregătire. Lipsa condițiilor de lucru și salarizarea nemulțumitoare îi fac pe mulți să nu se mai întoarcă la spitalul cu care au semnat contract.

„Am avut situații în care am ținut postul blocat câțiva ani și rezidentul nu s-a mai întors să lucreze“

Până la începutul anului 2015 a fost valabilă Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 care prevedea că medicul care nu respectă obligația de a se întoarce să lucreze pe postul unde fusese angajat trebuia să restituie cheltuielile de personal din perioada rezidențiatului. Însă, în februarie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că medicii nu mai sunt obligați să restituie banii. Decizia ICCJ nr. 5 din 16 februarie 2015 a devenit obligatorie pentru instanțe de la data publicării.
Spitalul care încheie un contract cu un medic rezident nu poate scoate postul la concurs până când acesta nu își termină pregătirea. Managerii de spitale spun că în condițiile actuale ale legii spitalele vor rămâne fără medici.
La Spitalul din Dăbuleni, medicii rezidenți sunt așteptați ca pâinea caldă. Nu se știe însă dacă vor veni. Pare o loterie. „Am avut situații în care am ținut postul blocat câțiva ani și rezidentul nu s-a mai întors să lucreze. Înainte, dacă nu veneau după ce terminau pregătirea erau obligați să plătească. Acum nu se mai întâmplă așa. Instanța spune că au dreptul să nu plătească pe motiv că au prestat muncă pe perioada rezidențiatului, chiar dacă aceasta nu a fost în spitalul în care aveau postul ocupat. Am așteptat să vină medicul pentru Secția de Boli Infecțioase, dar nu a stat mult și a plecat la alt spital. Pentru ATI avem un rezident în pregătire care ar trebui să termine peste un an și sperăm să vină pentru că este mare nevoie. Și la Chirurgie și Pediatrie avem un rezident pe care îl așteptăm“, spune Ileana Măricuţoiu, managerul Spitalului din Dăbuleni.

SJU Slatina își așteaptă rezidenții

Ca să nu țină secțiile în­chise, spitalele încheie, în cele mai multe cazuri, contract de prestării servicii cu medici pensionari. Asta înseamnă că operațiile sunt realizate numai atunci când medicul poate să vină, la fel și restul investigațiilor. „La ATI avem un contract de prestări servicii cu un medic, facem operații programate, urgențele sunt trimise la Craiova“, explică Ileana Măricuţoiu.
De aceeași realitate dai și pe holurile celui mai mare spital din județul Olt. „Acum avem șase-șapte rezidenți, dar ei fac pregătire în centrele universitare din țară. Anul trecut am avut trei medici care după ce au terminat pregătirea au venit la spital și după o lună au plecat în alte spitale unde au găsit posturi“, spune dr. Cătălin Pătru, director medical.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS