Sute de pacienţi sunt în pericol de moarte pentru că tratamentul de care depinde viața lor lipsește de luni bune din spitale. Firmele care aduceau imunoglobuline în România au decis să se retragă de pe piața farmaceutică din țara noastră. Acest fapt pune în pericol viața multor pacienți care au nevoie de tratament cu imunoglobuline. Sunt mai multe tipuri de imunoglobulină. La Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova, imunoglobulinele lipsesc de mult timp. Singura care există este cea necesară copiilor și femeilor însărcinate care au RH negativ. Luni, reprezentanții Unifarm au anunțat că urmează să ajungă în spitale câteva mii de doze de imunoglobuline. Problema de fond rămâne, însă, nerezolvată.
Politica defectuoasă a prețului medicamentelor din România, cumulată cu creșterea continuă a taxei clawback, în ultimii doi ani, a determinat toți producătorii de imunoglobuline să oprească livrările către spitalele din România.
„Sunt într-o prăpastie și nu mă aude nimeni“, sunt cuvintele unei mame care duce alături de copilul său bolnav o luptă cruntă și nedreaptă cu boala, dar mai ales cu sistemul de sănătate. Larisa Vancea-Neacșu este mama unui băiețel de zece ani diagnosticat la trei ani cu o formă rară de imunodeficiență, sindromul Hiper IgM (deficit de CD 40 ligand), fiind singurul caz din țara noastră.
Copilul este dependent de imunoglobulină, substanță care îi întăreşte organismul şi îl protejează de infecţiile ce îi pot fi fatale. De mai bine de o lună însă, micuțul nu a mai luat tratamentul pentru că nu a mai fost adus în țară. Părinții au făcut eforturi să îl cumpere din străinătate, dar costurile sunt foarte mari. „Costul tratamentului lunar pentru fiul meu este de 2.000 de euro. Din luna octombrie suntem fără imunoglobulină, tratamentul ar trebui primit prin programul național de boli rare. Am reușit, cu eforturi mari, să cumpărăm din străinătate, dar costul lunar este peste posibilitățile noastre, depășește probabil și salariul domnului ministru“, explică Larisa.
O femeie a murit din cauza lipsei de imunoglobulină
De câteva luni, starea de sănătate a copilului s-a agravat, au apărut complicații ale bolii, neutropenie severă. Ajunși la capătul puterilor, părinții au mers la Ministerul Sănătății, să ceară dreptul la tratament pentru fiul lor. „Am fost pe 31 octombrie în fața ministerului, am vorbit acolo despre problemele cu care ne confruntăm, dar ne-am ales doar cu promisiuni“, spune Larisa. În lipsa tratamentului, băiatul de zece ani nu mai poate să respire. „Cum este insulina pentru diabetic, așa este imunoglobulina pentru el. Fără tratament, ar trebui să-l închid într-un glob de sticlă, să nu fie expus la infecții“, explică mama îndurerată.
Prin același chin trec și alți pacienți din țară. În urmă cu câteva zile, o femeie a murit din cauza lipsei de imunoglobulină la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia. Reprezentanții unității medicale susțin că au trimis încă de pe 20 octombrie comanda de imunoglobulină, însă nu au primit nimic.
Pacienții, prinși între interesele financiare ale companiilor farmaceutice și lipsa de reacție a ministerului
Pacienții din România au cel mai redus acces la tratament, din Europa. Din cauza ieftinirii prețurilor, aproape 2.000 de medicamente, multe dintre ele vitale pentru pacienți, nu se mai găsesc. Producătorii și distribuitorii au ales să nu le mai comercializeze în România pentru că nu mai au interes financiar. În tot acest timp, Ministerul Sănătății (MS) nu a schimbat nimic, nu a regândit politica medicamentului, nu a luat măsuri de restabilire a prețurilor. Pacienții sunt prinși între interesele financiare ale companiilor farmaceutice și lipsa de reacție a MS. Reprezentanții pacienților spun că lucrurile trebuie să se miște cât mai repede pentru că timpul pierdut poate costa vieți. Politica proastă a medicamentului duce la decese și ar trebui schimbată. „Politica defectuoasă a prețului medicamentelor a făcut ca producătorii să se retragă de pe piața românească și acum se văd doar primele efecte, dar la anul și mai multe medicamente o să lipsească. Deja pacienții cu epilepsie, Parkinson sau afecțiuni cardiologice nu mai găsesc multe dintre medicamente. Modul de calcul al prețului la medicamente în România este cel mai dezastruos“, declară Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
SJU Craiova are nevoie de 60 de flacone de imunoglobuline
Imunoglobulinele lipsesc de ceva timp și de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Craiova. Există doar imunoglobulina care se administrează femeilor însărcinate ce au RH negativ. S-au făcut licitații pentru achiziționarea fiolelor, dar pentru trei loturi nu s-a prezentat nimeni cu oferte. Pentru celelalte s-a prezentat la licitație Unifarm, pentru că restul firmelor s-au restras din România. „Avem solicitare pentru 60 de flacone de imunoglobulină pentru pacienții care suferă de boli rare. Există mai multe tipuri de imunoglobuline. Există imunoglobulina anti-D, care se administrează femeilor însărcinate care au RH negativ, și la aceasta nu am avut niciodată probleme în aprovizionare. Mai există însă și imunoglobulina necesară pacienților cu boli neurologice sau cu boli rare, la care apar unele probleme. Pentru imunodeficința primară nu avem de la cine să cumpărăm, firmele nu mai vin la licitație. Sunt spitale care cumpără direct pentru că au cantitate de medicamente cumpărată sub 30.000 de euro, dar noi, fiind spital mare, facem licitații și lucrurile se derulează mai greu, și dacă nu reușim să cumpărăm când sunt aduse câteva doze pe piață nu avem decât să așteptăm. La noi în țară imunoglobulina este cam 1.000 de lei, în Germania vând cu 430 de euro aceeași cantitate… de aici și problemele“, explică dr. Bogdan Fănuță, managerul SJU Craiova.
Taxa clawback sperie producătorii de medicamente
Reprezentanții pacienți-lor spun că România este una dintre țările din Europa care alocă cei mai puțini bani achiziției de medicamente. Producătorii de medicamente se plâng de nivelul crescut al taxei clawback. Această taxă impune producătorilor de medicamente, nu distribuitorilor și nici farmaciilor, să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Național de Asigurări. Taxa clawback reprezintă, de fapt, o parte din banii cheltuiți de pacienți pe medicamente, după ce s-au terminat rețetele compensate și gratuite. Producătorii dau statului un procent din încasări. Spre exemplu, dacă statul oferă un milion de lei pentru medicamente compensate și gratuite, dar pacienții au nevoie de tratamente în valoare de un milion și jumătate, pentru diferența de 500.000 de lei producători trebuie să plătească o taxă. „Mulți dintre producătorii refuză să mai aducă medicamente din cauza acestei taxe. Suntem pe ultimul loc la bugetul alocat achiziției de medicamente. Până în 2008 a existat plafon la farmacii, apoi s-a eliminat, doi ani a fost haos pentru că erau limite la prescriere. Apoi au aplicat taxa clawback cu o formulă foarte dezavantajoasă pentru producătorii de medicamente. Plafonul la care s-a stabilit formula pentru calcularea taxei este făcut la un consum de medicamente foarte mic, iar diferența trebuie să o plătească producătorii. Lucrurile s-au tot înrăutățit și o să fie din ce în ce mai greu. Problema este că se iau numai măsuri populiste, iar pacienții au de suferit și unii chiar mor“, spune Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP).
Mai multe doze de imunoglobuline urmează să ajungă la pacienți
Directorul general al Unifarm, Adrian Ionel, spune că deși producătorii de imunoglobuline erau obligați de legislație să asigure aprovizionarea spitalelor din România pentru încă un an de la data notificării de retragere, unii au ales să nu o facă. Cu toate acestea, nu au suportat rigorile legii din partea mecanismelor de control. Există însă și o veste bună pentru pacienți: 2.200 de flacoane de Pentaglobin au fost trimise deja în ţară. Pentru că toți producătorii s-au retras, soluția temporară este ca imunoglobulinele să fie aduse de Unifarm, compania statului care poate aduce medicamente în țară în situații de urgență. „Săptămâna viitoare ajunge în țară și imunoglobulina Intratec, problema este că ANMDM-ul german a prelungit foarte mult perioada de autorizare de punere pe piață și din această cauză a venit cu întârziere pe piață. În următoarele două săptămâni, vor mai ajunge încă 900 de flacoane de Intratec (100 ml) pentru pacienții cu imunodeficiență primară, 6.000 de flacoane Pentaglobin 50 ml şi 4.000 de flacoane de Pentaglobin 100 ml, cantităţi ce vor acoperi nevoile pacienţilor“, declară Adrian Ionel.
