16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateZeci de femei din Dolj recurg la fertilizarea in vitro

Zeci de femei din Dolj recurg la fertilizarea in vitro

În Dolj există un singur centru de fertilizare in vitro pentru care în 2016 au fost repartizate 50 de proceduri
În Dolj există un singur centru de fertilizare in vitro pentru care în 2016 au fost repartizate 50 de proceduri

În ultimii doi ani, în judeţul Dolj, 82 de copii au fost abandonaţi în spitale. Drama nu se opreşte însă aici. În anul 2015, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj a instituit măsuri de protecţie pentru 507 copii, iar în 2016 pentru 445 de copii. În timp ce toţi aceşti micuți au fost abandonaţi, neglijaţi grav, abuzaţi, alte zeci de cupluri ar da orice pentru a aduce pe lume un copil. Au consultat numeroşi specialişti, au urmat tratamente costisitoare, însă în zadar. Pe de altă parte, statisticile arată că mai bine de jumătate dintre cuplurile cu probleme de fertilitate din România nu apelează niciodată la un medic, se consolează cu ideea că aşa a fost scris, iar altele adoptă un copil.

Maria este una dintre craiovencele care au apelat la fertilizare in vitro. După șapte ani de încercări, femeia a reușit să îți țină în brațe fetița. Pentru fiecare fertilizare a trebuit să plătească între 15.000 și 20.000 de lei. În 2012, a beneficiat și de programul de fetilizare in vitro prin care femeilor le este decontată o parte din cheltuieli. „Trebuie să ai un psihic foarte tare, altfel nu reziști. Cazi în depresie și nu mai poți merge mai departe. Sunt puține cazuri care reușesc din prima fertilizare. La 33 de ani, când m-am căsătorit, am decis să fac un copil și am început să fac investigațiile de care era nevoie. Nu m-am gândit că o să ajung la fertilizare. Am făcut tratament normal, am făcut câteva investigații la spitalele din București“, a povestit femeia.
Diagnosticul primit: ovare polichistice. Medicii i-au spus atunci că numai prin fertilizare poate să aibă un copil. A făcut trei proceduri. „A treia a fost cu noroc. Am făcut copilul în 2014, după șapte ani de încercări și tratamente hormonale. În 2010 am făcut prima fertilizare, a doua în 2011, în 2012, când am făcut a treia fertilizare, au dat drumul și la programul prin care femeilor le este decontată o parte din cheltuieli, dar nu a avut rezultat. Atunci mi s-au decontat 3.000 de lei când am făcut puncția ovariană. Tratamentul hormonal l-am cumpărat, nu este decontat de CAS. Casa de Asigurări de Sănătate decontează o singură dată procedura de fertilizare a unei femei. În total, plăteam între 15.000 și 20.000 de lei pentru o fertilizare, cu tot cu tratament“, a adăugat Maria.
Acum este mamă, are o fetiță de doi ani și șapte luni, şi-a împlinit visul şi sfătuieşte femeile care își doresc un copil să nu se dea bătute. Recunoaşte că nu este simplu. „Este important să ai și un medic care să te încurajeze. Statul poate că ar trebui să susțină mai mult femeile care sunt în această situație dacă ne dorim să creștem natalitatea. În Franța, infertilitatea este considerată un handicap, iar procedurile de fertilizare in vitro sunt suportate de stat. Ar trebui și în România să se deconteze măcar o procedură o dată la trei ani. Când am aflat că o să am un copil, în sfârșit, am fost foarte fericită. Mai ales că primeam vestea asta după șapte ani de așteptare“, a mai spus femeia.

Statul acoperă aproximativ două treimi din costurile procedurii

Pentru cuplurile care nu pot face un copil pe cale naturală, Ministerul Sănătății derulează un program național prin care decontează o parte din cheltuieli. Timp de doi ani, programul de fertilizare in vitro a fost sistat. Din 2016, Ministerul Sănătății a decis reluarea. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că 15% din populaţia tânără a României nu poate avea copii pe cale naturală, iar natalitatea a scăzut la jumătate faţă de 1990. Anul acesta, 850 de cupluri infertile vor putea beneficia de finanțare pentru procedura de fertilizare in vitro de la stat, prin Subprogramul de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer.
În anul 2016, au fost selectate noi unităţi sanitare care derulează programul. În Bucureşti este vorba de șase unităţi, în Cluj o unitate, în Dolj este un singur centru pentru care au fost repartizate 50 de proceduri, două unități sunt în Iași și au avut repartizate 113 proceduri, iar în Sibiu femeile pot merge la un singur centru care are repartizate 60 de proceduri. Singura clinică abilitată din județul Dolj pentru efectuarea procedurilor de fertilizare in vitro în perioada 2012-2013 a efectuat 21 de proceduri, care au fost duse la bun sfârșit în 13 cazuri. În total, în această perioadă s-au născut 17 copii. „Suma cheltuită a fost de 113.000 de lei. După schimbarea normelor programului, în Dolj avem în continuare o singură clinică reintrată în program începând cu semestrul II al anului 2016, având alocată suma de 310.000 de lei pentru 50 de cupluri. În trimestrul III au fost aprobate 24 de dosare, dintre care la 11 au fost finalizate procedurile de fertilizare. Numărul femeilor care apelează la fertilizare in vitro este mult mai mare, dar merg să efectueze procedurile la alte clinici din țară, motiv pentru care nu figurează în evidențele noastre“, a precizat dr. Ștefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică Dolj.

Criteriile de includere în program

Cuplurile care nu pot avea copii au în continuare o singură șansă la fertilizarea in vitro pe banii statului. O singură procedură nu garantează însă reușita. Doar una din trei femei reușește să rămână însărcinată la prima încercare. Statul acoperă aproximativ două treimi din costurile unei astfel de proceduri, cheltuielile pentru analize și medicamente revenind în sarcina părinților.
Există mai multe criterii de includere în program: cuplul trebuie să aibă indicaţie de la un medic specialist pentru fertilizare in vitro, cei doi parteneri trebuie să aibă asigurare de sănătate, vârsta femeii să fie cuprinsă între 24 şi 40 de ani, cu un index de masă corporală cuprinsă între 20 şi 25, deci fără surplus major de greutate, iar rezerva ovariană să fie în limite probate prin valoarea AMH mai mare de 1,1 ng/ml.

Peste 300 de copii născuți după primul program de fertilizare

Datele Ministerului Sănătăţii arată că în primul program de fertilizare in vitro care a fost inițiat în 2011 și s-a derulat pe o perioadă de 15 luni s-au înscris 1.129 de persoane şi s-au născut peste 300 de copii, iar contribuţia statului a fost de 5,6 milioane de lei. Continuarea programului este importantă în contextul în care în România natalitatea a scăzut constant în ultimele decenii, atingând un minim istoric în 2013. Majoritatea studiilor arată că infertilitatea afectează 10-15% din cuplurile aflate la vârsta reproductivă.
Prof. univ. dr. Nicolae Cernea, şeful Secţiei de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova, spune că sunt destul de multe femei care vin să se informeze la medicii ginecologi despre procedurile de fertilizare in vitro. „Sunt femei care ne cer părerea în legătură cu fertilizarea in vitro. După ce le facem toate investigațiile de care au nevoie și constatăm că aceasta este singura lor șansă de a avea un copil le informăm și le îndrumăm către unul din centrele din țară unde se poate face fertilizare. În spital nu se poate face o astfel de procedură. Există și în Craiova un astfel de centru. Numărul pacientelor care solicită fertilizare este constant de câțiva ani. Fertilizarea in vitro este o procedură care le poate ajuta să aibă copilul pe care și-l doresc“, explică prof. univ. dr. Nicolae Cernea.

Cum susțin alte țări cuplurile infertile?

Pentru că rata natalităţii este scăzută, iar procentele de moarte infantilă sunt ridicate, statele europene ajută cuplurile infertile să aibă copii. În Occident, infertilitatea este considerată o boală pentru tratamentul căreia statele investesc sume importante de bani. În statele din Vestul Europei se practică fertilizarea in vitro subvenţionată, de ani buni, iar de curând şi în ţări din estul continentului. Ungaria permite unui cuplu efectuarea gratuită a cinci proceduri de reproducere asistată, iar Bulgaria – trei.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS