Consiliul de Etică funcționează din luna iunie în spitalele din România și, implicit, din Craiova. Spitalele trebuie să pună la dispoziţia pacientului care se externează un chestionar prin care să spună dacă a fost mulțumit de felul în care a fost îngrijit și de serviciile oferite. Formularele sunt apoi analizate în fiecare spital de către medici, asistenți și reprezentanți ai pacienților. Reprezentanții asociațiilor de pacienți atrag atenția că formularele sunt stufoase și uneori completate fără sinceritate.
Nouă din zece bolnavi români nu își cunosc drepturile în spitale și în fața medicilor. Asta arată datele Asociației Pacienților din România. Din această vară, toate spitalele au fost obligate să constituie Consiliul de Etică. Rolul acestuia este, după cum arată ordinul Ministerului Sănătății, acela de a identifica, analiza și rezolva neconcordanțele între valorile, drepturile și obligațiile deontologice și morale care apar în practica medicală și în relația dintre pacienți și cadrele medicale.
Consiliul de Etică este condus de un președinte ales prin vot secret dintre membrii acestuia. Din echipă fac parte medici, asistente şi reprezentanţi ai pacienților.
La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ din Craiova, membrii Consiliului s-au întrunit de 12 ori. La externare, pacienții au completat chestionarul de feedback, iar rezultatele formularului arată că ponderea pacienților mulțumiți și foarte mulțumiți de calitatea serviciilor medico-sanitare din spital este 96,15%. Iar 100% dintre pacienți au răspuns că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de tratamentul primit în cadrul unității. 53,85% este ponderea pacienților mulțumiți și foarte mulțumiți de parcursul medical urmat în spital. Atunci când vine vorba de ponderea pacienților mulțumiți de condițiile oferite de spital, procentul este de 92,31%. Pe de altă parte, ponderea pacienților care au solicitat și altă opinie medicală la diagnosticul medicului curant pe perioada internării în spital este de 3,8%.
Pacienții dau „note“ spitalelor
Și la Spitalul Municipal „Filantropia“, membrii Consiliului de Etică s-au adunat de mai multe ori. Datele ultimului chestionar completat de pacienții internați aici arată că ponderea celor mulțumiți și foarte mulțumiți de timpul de așteptare până la prima examinare de către medicul curant din spital este de 97,46%.
Pe de altă parte, ponderea pacienților care s-au gândit la/au solicitat informații despre suma cheltuită pentru spitalizare, prin decontul de cheltuieli, este de 3,85%. Ponderea celor mulțumiți și foarte mulțumiți de curățenia generală din spital este de 86,44%, iar 100% sunt mulțumiți de modul în care asistentele medicale s-au ocupat de problemele de sănătate.
Spitalul Județean de Urgență Craiova este unitatea medicală cea mai aglomerată din Oltenia. Formularul de analiză pentru evaluarea chestionarelor de feedback din luna octombrie arată că ponderea pacienților mulțumiți și foarte mulțumiți de respectarea drepturilor pacienților acestui spital este de 96,47%. Aceleași procente reflectă și ponderea persoanelor mulțumite și foarte mulțumite de tratamentul primit în cadrul unității. În schimb, ponderea celor care au oferit bani sau atenții personalului medico-sanitar sau auxiliar este de 7,37%. Iar ponderea bolnavilor care afirmă că li s-a solicitat, direct sau indirect, bani sau atenții de către personalul medico-sanitar sau auxiliar este 1,92%. Pe de altă parte, ponderea celor care știau de existența Consiliului Etic în acest spital ajunge la 76,92%.
„Ministerul nu are o situație cu spitalele care au înființat sau nu Consiliu“
Toate aceste date sunt calculate în urma formularelor completate de pacienți la externarea din spital. Pacienții nemulțumiți de calitatea serviciilor medicale primite în spitale pot face sesizări către Consiliul de Etică. La întâlnirile membrilor se discută plângerile bolnavilor și se dă un răspuns, dar și sancțiunile de rigoare dacă se dovedește că cineva a greșit. În fiecare Consiliu de Etică există un reprezentant al pacienților care militează pentru respectarea drepturilor acestora.
Asociația Națională pentru Protecția Pacienților (ANPP) are reprezentanți în toată țara. 400 de membri ai acestei asociații fac parte din Consiliile de Etică. Problema este că în multe spitale din țară, consiliul încă nu a început să funcționeze, după cum spune Vasile Barbu, președintele ANPP.
„În multe spitale din țară nu a început să funcționeze. Avem membri care încă nu au fost invitați la ședințe. Din păcate, Ministerul Sănătății (MS) a lăsat acest lucru cam moale. Până acum, ministerul nu are o situație reală cu spitalele care au înființat sau nu consiliu“, a spus Vasile Barbu.
„Unele întrebări nu au legătură nici cu spitalul, nici cu pacientul“
Două ordine, Ordinul nr. 145 din 11 februarie 2015 și Ordinul nr. 146/2015, reglementează funcționarea Consiliilor de Etică. De trei ani și jumătate s-a lucrat la acest concept. Acum a început să prindă contur. Reprezentantul pacienților spune însă că cele două ordine au multe scăpări.
„Ordinele 145 și 146 au foarte multe scăpări. Chestionarul de feedback este stufos, sunt unele întrebări care nu au legătură nici cu spitalul, nici cu pacientul. Mai sunt și aspecte legate de volumul de date. Unele sunt inutile pentru obiectivul acestui proiect. Întrebările sunt prost formulate, iar pacientul bifează la întâmplare și de multe ori în grabă“, adaugă Vasile Barbu.
ANPP a solicitat înainte de demararea proiectului ca un reprezentant al pacienților să participe la întocmirea chestionarelor, atunci când pacientul le completează la externare. Nu s-a luat însă în calcul acest lucru de către MS. „Răspunsurile pacienților nu sunt mereu obiective. Persoana din asociație nefiind din partea spitalului putea monitoriza dacă aceste chestionare sunt completate corect, dacă pacientul este corect informat atunci când semnează pentru că formularea întrebărilor este uneori academică, nefiind la îndemâna oricărui pacient ca nivel de înțelegere. Noi am avut un model de chestionar pe care îl aplicăm de opt ani în spitale, este simplificat și ține de motivarea personalului medical de a respecta drepturile pacientului, are întrebări-capcană, dar formulate pe înțelesul tuturor. La Consiliul de Etică au birocratizat foarte mult chestionarul“, precizează Vasile Barbu.
„Uneori, chestionarul este completat de o asistentă medicală”
Și în spitalele din străinătate funcționează structuri asemănătoare Consiliului de Etică din unitățile medicale românești. Acolo însă obiectivele sunt bazate mult mai mult pe respectarea drepturilor pacienților. La noi, celor care completează formularul li se asigură anonimatul, însă reprezentantul pacienților susține că în chestionar sunt și întrebări prin care pacientul poate fi identificat.
„La noi s-a intrat foarte mult în chestiuni de integritate a personalului medical și mai puțin pe respectarea drepturilor pacienților. Problema este și a pacientului, pentru că îl primește în ultima clipă, la externare. Uneori nici nu-l completează pacientul, ci o asistentă medicală. Uneori sunt incomplete sau fără să fie neapărat sincer răspunsul. În plus, am constatat că sunt date care identifică pacientul, după sex, vârstă, deși ar trebui să fie confidențial mai ales față de cadrele medicale. Omul știe că se reîntoarce în spital“, explică Vasile Barbu, președintele ANPP.
„Inițiativa este bună, însă lucrurile ar trebui simplificate“
Pe lângă chestionarul de feedback impus de Consiliul de Etică spitalelor în curs de acreditare, majoritatea fiind prinse în acest proces, mai au și alt formular care trebuie completat de pacienți.
„Multe spitale sunt în curs de acreditare și au chestionare de completat pentru pacienți. Există chestionarul condiționat de comisia de acreditare, chestionarul pentru consiliu și unele unități mai au și vechiul lor chestionar implementat de manager cu timp în urmă. Nu poți să te duci la pacient cu trei formulare și de multe ori întrebările sunt asemănătoare și stufoase. Inițiativa este una bună, însă lucrurile ar trebui simplificate și făcute mai pe înțelesul pacienților“, conchide Vasile Barbu.
Bolnavii trebuie să știe că se pot adresa Consiliului de Etică atunci când consideră că drepturile le-au fost încălcate. În spitalele craiovene există reprezentanți ai pacienților în Consiliile de Etică care le apară drepturile la tratament și îngrijire medicală.
Rezultatele obţinute din analiza chestionarelor aplicate în unităţile sanitare şi din raportările consiliilor de etică sunt utilizate pentru aprecierea gradului de satisfacţie a pacienţilor şi pentru evaluarea gradului de respectare a drepturilor acestora.
