Videoconferinţa de ieri în care reprezentanţii Ministerului Sănătăţii urmau să prezinte cum va arăta pachetul de servicii de bază în spitale a fost mai degrabă un monolog al ministrului Eugen Nicolăescu, care i-a pus la zid pe toţi managerii de unităţi medicale din ţară. Făcând referire la unele spitale, pe care le-a şi numit, Nicolăescu nu s-a ferit să-i facă hoţi pe conducătorii acestora şi să-i ameninţe cu poliţia.
Vorbind despre „reforma în sănătate“, de care tot aduce aminte de când a preluat conducerea Ministerului Sănătăţii (MS), ministrul Eugen Nicolăescu s-a lansat ieri într-un atac dur la adresa managerilor de spitale din ţară, în cadrul videoconferinţei în care urma să se prezinte modul cum va arăta noul pachet de servicii medicale de bază întocmit de minister, pentru partea de spitale. Discursul lui Nicolăescu, dinainte pregătit, a vizat însă nereguli din sistemul sanitar existente de mai mult timp, dar care au fost „descoperite“ abia acum de minister, pentru care managerii va trebui să plătească. Punând pe primul plan pacientul, care „trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre“ (tocmai acum când ne aflăm în an electoral), Eugen Nicolăescu a prezentat, sub sloganul „Nu ne mai putem juca cu banul public“, câteva situaţii reale de spitale care fac raportări neconforme cu realitatea, tocmai pentru a ciupi mai mulţi bani de la stat.
Cancerul, „tratat“ cel mai bine la Caracal
Printre exemplele dezvăluite de Nicolăescu se numără Spitalul Municipal Caracal, care la specialitatea oncologie a raportat un indice de complexitate a cazurilor rezolvate (ICM) de 2,1, fapt ce situa unitatea medicală pe locul doi în țară ca performanţe în acest domeniu. Tot la acest capitol, Spitalul Județean de Urgență Slobozia avea un ICM de 1,74, iar Spitalul Orășenesc Bolintin-Vale un ICM de 1,5, în condiţiile în care Institutul Regional de Oncologie Iași are un ICM de 1,33. „Poate în rezolvarea cazurilor se folosesc tehnologii care nu există nici la institutele oncologice. Sau poate la Caracal cancerul se vindecă prin intervenţia divinităţii“, a subliniat secretarul de stat în MS, Adrian Pană.
Pe cardiologie, în topul complexității cazurilor tratate se află Spitalul Orășenesc Târgu Neamț (ICM 1,72), care potrivit acestor raportări ar trata cazuri mai complexe decât institutele de specialitate, cum ar fi Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu“ din Bucureşti (ICM 1,67). La specialitatea boli infecțioase, pe primul loc, potrivit raportărilor, este Spitalul „Ioan cel Nou“ din Suceava, urmat de Spitalul Municipal Blaj, care ar trata cazuri mai complexe decât Spitalul „Matei Balș“ din București.
„Exemplele sunt edificatoare asupra a ceea ce se întâmplă în spitale. Ce să înţeleg? Că furaţi? O să pun Casa de Asigurări de Sănătate să facă verificare şi să pună poliţia pe dumneavoastră, pentru că e vorba de bani publici. O să vedem şi cum au fost validate aceste cazuri de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, să răspundă şi ei pentru ce au făcut. Nu înţeleg cum minţiţi în asemenea hal, ca să luaţi bani mai mulţi. În faţa datelor, este greu să găseşti scuze şi nici nu vi le accept“, a tunat Nicolăescu.
În ceea ce priveşte spitalele, ministrul a anunţat că se va miza pe prevenirea spitalizărilor evitabile. „Cu excepția urgențelor, spitalul trebuie să devină ultima poartă de acces în sistem, doar pentru cazurile care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistență. În pachetul de bază se prevede clar faptul că decizia de internare trebuie să țină cont de epuizarea resurselor diagnostice și terapeutice din celelalte domenii de asistență“, a spus Eugen Nicolăescu.
„Sunt secții de chirurgie cu zece operații pe lună“
Reprezentanţii MS au mai anunţat că, din datele pe care le au în privinţa ratei de utilizare a paturilor din spitale, peste 75% din secțiile de la nivelul fiecărui județ sunt subutilizate în diferite grade (adică sunt sub 80% grad de utilizare). Ca exemple, s-a vorbit de specialitatea endocrinologie – unde rata de ocupare a paturilor la nivel național este de 60%, chiar 45% în spitalele municipale, despre oftalmologie – unde rata națională de ocupare a paturilor este de 58% pentru spitalele județene şi 33% pentru cele orășenești. „Se constată diferențe semnificative, în funcție de specialități, zone geografice, tipuri de spitale sau medii de rezidență. Sunt secții de chirurgie în care se efectuează zece operații pe lună“, a spus ministrul Nicolăescu. „Un alt indicator al faptului că spitalele nu fac ceea ce trebuie este rata de reinternări și transferuri. Astfel, până în 30 de zile de la prima externare, 12% din cazuri (ca medie națională) sunt reinternate“, a adăugat demnitarul.
Nicolăescu le-a dat şi un nou termen, 20 februarie, managerilor de spitale pentru a trimite propriile planuri de reconfigurare a acestora, în care să urmărească: asigurarea serviciilor medicale la un standard de calitate; echilibrarea cheltuielilor de funcționare a spitalului între cele destinate medicamentelor, materialelor sanitare, salariilor, utilităților; utilizarea optimă a numărului de paturi; internarea doar a cazurilor care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistență și creșterea numărului celor tratate în ambulatoriul de specialitate. Managerii avuseseră iniţial ca termen data de 25 ianuarie, iar spitalele din Dolj se conformaseră. „Vă atrag atenţia că nimeni nu va primi nici un pat în plus dacă nu va veni cu planul de reconfigurare a unităţii sanitare, ţinând cont de toţi indicatorii“, a avertizat Eugen Nicolăescu.
Ministerul se gândeşte la limitarea mandatelor de manager
Tot în cadrul întâlnirii de ieri cu managerii de spitale din toată ţara, ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat că se gândeşte la o modificare a Legii sănătăţii astfel încât să existe o limitare a numărului de mandate ca manager al unui spital de stat. „Cred că maximum două mandate, de trei ani fiecare, ar fi suficient pentru oricine. Pentru că apoi managerii încep să se obişnuiască în funcţie şi fac mai mult rău decât bine spitalului. Sunt manageri la unele spitale din anul 2007. Cred că le ajunge“, a spus Nicolăescu.
