Potrivit statisticilor OMS, în lume există peste 60 de milioane de diabetici, iar în ţările civilizate dimensiunea diabetului este mult mai mare, afectând între 5 şi 10% din totalul populaţiei.
La fiecare zece ani, numărul bolnavilor de diabet creşte cu 10%. La nivelul judeţului Dolj evaluările de la sfârşitul lunii septembrie 2009 arată un număr total de 27.491 de bolnavi, cele mai multe cazuri, 14.502, înregistrându-se la grupa de vârstă 30-64 de ani, iar 12.724 de bolnavi au peste 65 de ani. Din totalul celor 27.491 de bolnavi, 19.562 sunt în tratament cu medicamente, iar restul de 7.929 urmează tratament dietetic.
Diabetul zaharat este o boală de metabolism, caracterizată prin modificări ale metabolismului glucidic, urmată de perturbări ale metabolismului proteinelor, grăsimilor şi care apare din cauza unei insuficienţe de insulină în organism.
Diabetul zaharat este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică pentru că atinge un număr din ce în ce mai mare de persoane şi este o boală cronică gravă nevindecabilă.
Cauze
Dintre cauzele incriminate în patologia diabetului zaharat cele mai frecvente sunt:
1. Ereditatea (mai ales în cazul diabeticilor tineri);
2. Alimentaţia (excese alimentare, consum exagerat de zahăr şi dulciuri concentrate);
3. Obezitatea (95% dintre diabetici au avut sau au obezitate);
4. Profesia: ocupaţii sedentare şi cu solicitări nervoase exagerate (intelectuali, manageri, oameni cu funcţie decizională) mai frecvent în urban şi la bărbaţi.
5. Vârsta – 80% – după 40-50 ani, iar la copii la pubertate;
6. Inflamaţiile pancreasului, intervenţiile chirurgicale pe pancreas;
7. Infecţii virale;
8. Alte cauze: traume psihice puternice, alcoolismul, tratamentul cu anticoncepţionale, fumatul etc.
Diagnostic
Diagnosticul de diabet se pune pe următoarele simptome instalate rapid în două-trei luni, mai ales la diabetul de tip I: sete permanentă şi exagerată, urinare abundentă, oboseală nejustificată, foame exagerată, scădere mare în greutate, glicemie mare.
În diabetul de tip II, simptomele apar târziu, după instalarea bolii. Sunt depistate la un control de rutină şi constau în: sete crescută, urinare abundentă, scădere în greutate, oboseală, tulburări de vedere, furnicături sau amorţeli la nivelul mâinilor şi picioarelor, infecţii repetate şi rezistente la tratament, sângerări sau răni care se vindecă foarte greu, valori crescute ale glicemiei.
Este important de ştiut
Un stil de viaţă sănătos combate diabetul (regim alimentar, scădere în greutate, mişcare, renunţarea la fumat) şi te ajută să te simţi bine.
Diabetul zaharat poate exista fără nici o manifestare, de aceea este foarte importantă prezentarea la medic o dată pe an pentru un control al sănătăţii.
Diabetul zaharat trebuie descoperit în fază incipientă, pentru a preveni complicaţiile. De aceea, persoanele cu risc de a deveni diabetice: obezii, femeile care au născut copii de peste 4 kg, bolnavii cu accidente vasculare, cerebrale sau cardiace sau cei cu litiază biliară, trebuie mai atent şi mai des urmărite, prin recoltarea unor probe speciale.
Tratamentul este eficace când bolnavul îl respectă, cooperează cu medicul, vine la control, ştie şi află despre boala sa.
Diabetul nu trebuie infirmat când glicemia este normală dimineaţa, înainte de a mânca.
Orice medicament antidiabetic nu este eficient şi suficient, dacă nu se respectă regimul alimentar şi dacă pacientul nu are un stil de viaţă sănătos.
Un diabet este bine controlat atunci când bolnavul are o stare generală bună, o glicemie pe nemâncate 120-130, o glicemie în orice moment al zilei care să nu depăşească 160-170, când nu are glicozurie, cetonurie şi când greutatea este aproape de cea ideală.
Complicaţii
Complicaţiile sunt frecvente, multiple şi grave mai ales la persoanele care nu respectă tratamentul medicamentos şi igieno-dietetic. Cele mai grave complicaţii sunt cele acute în special coma diabetică, dar nici complicaţiile cronice nu sunt de neglijat:
1. Complicaţii cardio-circulatorii: angiopatii, accidente vasculare, hipertensiune arterială, infarct miocardic.
2. Complicaţii renale: pielonefrite, infecţii, nefropatii, insuficienţă renală (apar datorită scăderii rezistenţei organismului).
3. Complicaţii infecţioase: abcese, furuncule, TB, infecţii genitale, cangrene ale membrelor inferioare.
4. Complicaţii oculare: cataractă, retinopatii, orbire.
5. Complicaţii nervoase: neuropatii, tulburării motorii şi senzoriale ale membrelor inferioare
6. Alte complicaţii: impotenţă, tulburări de tranzit, transpiraţii, paradontoze, litiază biliară, obezitatea.
Tratament
În tratament este foarte important regimul igieno-dietetic şi un stil de viaţa cât mai sănătos care presupune următoarele măsuri:
1. Curăţenie corporală zilnică;
2. Îngrijirea danturii;
3. Igiena organelor genitale – pentru a preveni infecţiile cu germeni rezistenţi;
4. Igiena membrelor inferioare pentru a preveni arterita şi cangrena;
5. Renunţarea la fumat, alcool;
6. Evitarea încălţămintei incomode, a ciorapilor şi jartierelor cu elastic;
7. Regim alimentar cu respectarea alimentelor admise şi evitarea celor interzise (reducerea grăsimilor animale şi hidrogenate, a zahărului şi dulciurilor concentrate), mese regulate bogate în legumele şi fructele recomandate de medic şi în cantităţile admise.
8. Control cât mai des al glicemiei;
9. Mişcare: plimbări, exerciţii fizice uşoare, gimnastică etc;
10. Control pentru evaluare periodică la medicul specialist;
11. Controlul permanent al greutăţii.
Acestea ar fi câteva dintre motivele pentru care recomandăm persoanelor care încă nu s-au prezentat la medicul de familie pentru a-şi evalua starea de sănătate să facă acest lucru până la sfârşitul anului, ştiindu-se că orice boală depistată cât mai devreme are şanse mari de fi controlată, ameliorată şi chiar vindecată.
