Fumatul este un obicei nesănătos, care scurtează viaţa dependenţilor de tutun din cauza bolilor pe care le provoacă. O ţigară îţi ia şase-şapte minute din viaţă, iar dacă se fumează un pachet de ţigări pe zi, durata ei scade cu 140 de minute, ceea ce înseamnă, în medie, 36 de zile pe an pentru un fumător înveterat.
Fumatul este cauza principală a cardiopatiei ischemice, riscul fumătorilor de a muri din cauza acestei boli fiind de două ori mai mare decât cel al nefumătorilor. Studii numeroase au demonstrat că fumatul poate declanşa apariţia hipertensiunii arteriale sau arteriopatiei obliterante. De asemenea, ulcerul gastroduodenal este de două ori mai frecvent la fumători.
Riscurile apariţiei cancerelor de diferite forme sunt mult mai mari la fumători decât în cazul nefumătorilor: riscul apariţiei cancerului vezicii urinare este de două ori mai mare la fumători, cel esofagian apare de cinci ori mai frecvent, cel al cavităţii bucale şi faringelui, de şase ori, cel al laringelui, de zece ori. În cazul cancerului pulmonar, 90% dintre cazuri apar la fumători.
Ce spun oamenii de ştiinţă
Cunoscând efectele negative ale fumatului, tot mai mulţi fumători vor să renunţe la acest obicei, dar destul de puţini reuşesc. Şi asta, din cauza ideilor preconcepute că dacă vrei să renunţi la fumat trebuie să urmezi mai multe etape: luarea în considerare a ideii, planificarea şi decizia efectivă.
Dar un studiu publicat în Revista Britanică de Medicină a demonstrat că încercările neplanificate de a renunţa la fumat au avut cea mai mare rată de succes, mult mai mare decât cele planificate. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 1.900 de fumători şi foşti fumători din Anglia. Aceştia au fost întrebaţi despre tentativele lor de a se lăsa de fumat, dacă acestea au fost planificate şi dacă încercările lor din ultimele şase luni au avut rezultatul aşteptat. Concluzia studiului a fost aceea că 50% dintre încercări nu au fost planificate şi că rata succesului în cazul lor a fost mult mai mare decât urmând cele trei etape clasice.Totuşi, concluzia cercetătorilor nu a fost aceea că tentativele planificate eşuează întotdeauna, ci doar că eficienţa campaniilor antifumat ar putea fi mult mai mare dacă aceste tentative ar suferi unele modificări.
Cercetătorii au propus o teorie în care fumătorii au diferite niveluri motivaţionale, decizia de a renunţa la fumat fiind declanşată de anumiţi factori din societate. Potrivit acestora, o campanie corectă antifumat trebuie să se concentreze pe crearea tensiunii motivaţionale, mai exact, pe declanşarea deciziei fumătorilor de a renunţa la ţigări.
