Instalaţiile de climatizare pot fi sursa unor infecţii respiratorii mai mult sau mai puţin grave, ca să nu mai amintim de redeşteptarea bolilor cronice reumatismale, în special cele localizate la discurile intervertebrale ale coloanei.

La peste 30 de grade Celsius, parcă sunt mai multe persoane cu nasul înfundat, răguşite sau cu tuse mai ceva ca în toiul iernii ori cu dureri reumatismale, uneori greu de suportat.

Cauza principală a acestor probleme de sănătate manifestate în special în zona căilor respiratorii o reprezintă diferenţele majore de temperatură între spaţiile interioare, climatizate şi exterior. Tot instalaţiile de climatizare sunt răspunzătoare şi de iritaţiile oculare mai accentuate, în cazul persoanelor care poartă ochelari.

La fel de neplăcute sunt şi crizele alergice induse de aerul reciclat, care poate concentra factori alergeni. Dar cel mai mare pericol pe care-l ascund aceste instalaţii este cel al agenţilor infecţioşi care pătrund în sistemul de climatizare. O bacterie numită Legionelloza se înmulţeşte rapid în interiorul instalaţiei, apoi este răspândită tot la fel de rapid în aerul inhalat de persoanele din spaţiul respectiv. Această bacterie este cauza unor infecţii pulmonare care pot evolua până la insuficienţă respiratorie ori pneumopatie, la persoanele mai sensibile sau cu o imunitate defectuoasă.

Cu opt grade mai puţin în interior

Diferenţele mari de temperatură, de peste zece grade Celsius, pot duce la leşin şi chiar la stop respirator. Pentru a elimina aceste riscuri majore, instalaţia trebuie fixată la o temperatură care, comparativ cu cea din exterior, să fie mai scăzută cu maximum opt grade Celsius. În zilele caniculare există obiceiul greşit de a regla instalaţia de climatizare (din locuinţă sau autoturism) la temperaturi foarte scăzute. Cei care au acest obicei spun că în felul acesta răcesc mai repede maşina, mai ales dacă aceasta a fost parcată în locuri însorite. Însă, consecinţele asupra sănătăţii sunt afecţiunile respiratorii, dintre care cele pulmonare sunt cele mai severe.


Dr. Mariana Păsărescu, medic primar sănătate publică