Ce înseamnă o schimbare de premier în România?

În timp ce marea majoritate a mestecătorilor de talaș din viața publică vor răsuci pe toate fețele întrebări stupide care acompaniază fiecare schimbare de premier: „Cum a fost mandatul proaspătului decapitat? Cine va fi următorul premier?“, eu cred că este necesară, pentru completare, o privire din „interiorul“ Palatului Victoria pentru a vedea evenimentele care sunt în plină desfășurare, secvență cu secvență. Eu le-am trăit într-o altă guvernare, dar România se încăpățânează să nu se schimbe, metehnele administrației sunt aceleași.
Primii dezorientați după demisia lui Boc, pe lângă o bună parte a românilor, vor fi… SPP-iștii. SPP-iștii scunzi de statură găsiți pentru a se potrivi anvergurii fostului premier vor fi rapid înlocuiți probabil cu unii mai falnici și mai trainici. Acești SPP-iști scunzi vor avea probabil aceeași soartă pe care au avut-o unii SPP-iști înalți ca brazii din dispozitivul premierului Călin Popescu-Tăriceanu – aceeași deferență cu care erau priviți atunci când demnitarul era în funcție se va transforma într-o țâfnă dușmănoasă, de parcă ei sunt vinovați că au primit „obiectivul“ Boc spre păzire. Stigma îi va urmări cel puțin câteva luni, îi va marginaliza și le va încetini progresul în carieră. În loc să vadă în ei niște oameni care au încercat să își facă datoria, vor fi puși la stâlpul infamiei pentru că au avut urechea demnitarului pe perioada unui mandat aproape complet.
Al doilea rând de dezorientați vor fi cei din sânul serviciilor secrete. Un nou premier înseamnă un nou vicepreședinte CSAT, adică un al doilea cel mai important „beneficiar“ al sintezelor produse de aceste structuri. A se citi în subsidiar un nou „vector“ cu putere de a decide bugetul, de a mai face ceva schimbări, de a cere noi date. A se citi tot în subsidiar că acest nou „obiectiv“ are probabil plăceri, neplăceri, scheleți în dulap, amante, înjurături preferate, vecini slobozi la gură, slăbiciuni, corupți în apropiere – toate trebuie „reîmprospătate“ față de datele existente deja. Profilul psihologic trebuie studiat cu atenție. Serviciile noastre vigilente vor face ceea ce fac mereu: un snop de plicuri informative de la „băieții de la sinteză“ transmise identic la cabinetele 1 și 2 (noul premier este urmașul Cabinetului 2, dacă nu v-ați prins că sistemul are foarte multe părți neschimbate) -, dar vor exista chestii suplimentare „doar pentru ochii dumneavoastră“. Acest „doar pentru ochii dumneavoastră“ se referă nu doar la prima funcție în stat, ci și la o doamnă foarte blondă, care va avea în continuare un rol de jucat.
Al treilea rând de dezorientați vor fi în Departamentul Pregătire Şedințe de Guvern. Vajnicii angajați, care stăteau ascunși în cele două zile penibile dinaintea plecării intempestive a lui Radu Vasile cu ficusul în brațe de la Palatul Victoria, stau acum, când analiștii neamului analizează profund situațiunea națiunii, cu un snop de acte normative în brațe. Vor exista angajați obscuri în ministere care și-au smuls părul din cap încercând să „scoată“ o hotărâre de guvern timp de șase luni, au trecut-o prin furcile caudine ale Ministerului Justiției și Finanțelor, au negociat fiecare vorbuliță cu departamentul juridic, cu departamentul legislativ, cu directorul de cabinet, cu secretarul de stat, cu ministrul, cu secretarul general al guvernului, au văzut-o trecută și de ședința de guvern, însă nu o vor mai revedea vreodată. Actul normativ care nu a apucat să „prindă Monitorul“ – cod birocratic pentru transmiterea oficială, sub semnătură, către Monitorul Oficial în vederea publicării oficiale, la o dată care să fie înainte de data publicării în Monitorul Oficial a decretului care consființește vacantarea funcției de premier -, acel act va dispărea într-o gaură neagră și nu se va mai regăsi. Oameni riguroși și care suflă și în iaurt vor aștepta instrucțiunile noului șef, iar acesta nu este premierul interimar – acesta va avea puterea efectivă a portarului de la Palatul Victoria. Va fi chiar mai puțin puternic decât șeful de la Corespondență, un simpatic fost zidar care cânta pe coridoarele guvernului. Acel om poate opri o hârtie, o poate direcționa unde crede de cuviință, o poate transmite către ministere.
Al patrulea rând de dezorientați vor fi consilierii premierului și aparatul de lucru. Îmi amintesc un episod simpatic, de traversare între doi premieri, în care cineva de la administrativ cu lista în mână bătea la fiecare ușă ca să vadă dacă mai „trăiește“ cineva înăuntru. Se schimbă birouri, dispar oameni-cheie din jurul demnitarului, își fac loc alții, iar cei de la administrativ vor fi pregătiți cu numere „foarte ușor de reținut“ – a se citi ușor urmăribile și cu un foșcăit ciudat de fond. Nou-veniții întreabă cu ton de poruncă unde sunt secretarele – secretarele sunt aceleași, surprinzător de curioase să te întrebe câte în lună și în stele.  Vrei o altă secretară? Ah, dar nu se poate, sunt blocate posturile, iar Monica este o fată simpatică, o să vă înțelegeți de minune, garantez pentru ea – fată serioasă, harnică, muncitoare. Singurii care „rămân la post“ sunt „băieții de la tehnic“ și aceeași stenografă care a stenografiat celebrele stenograme PSD – vă amintiți scandalul din 2004. Și cei de la Biroul Special – arhivarii ședințelor de guvern și păzitorii strașnici ai secretelor statului.
Al cincilea rând de bulversați vor fi cei care vor vedea noul nume: Cătălin Predoiu. Predoiu? Fostul avocat pe chestiuni comerciale al lui Dinu Patriciu. Se va continua lupta cu mogulii ticăloși și, desigur, strategia anticorupție. Predoiu – cel care a fost uns ministru de Călin Popescu-Tăriceanu. Predoiu – un liberal autosuspendat, conform propriei declarații din 2008 – ar fi interesant de găsit aici încadrarea juridică. Cancan va relua un articol, tot din 2008, în care întreba dacă ministrul (acum prim-ministrul) are neamuri în SRI/SIE – întrebarea va fi evitată discret. Țara are probleme – zăpezi, puzderie de normative FMI -, să nu ne ocupăm de fleacuri, totuși.
În fine, al șaselea rând de bulversați vor fi politicienii care  trebuie să se repoziționeze rapid. Tabăra lui Blaga, care va fi pe cai mari, sau tabăra omniprezentei blonde? Sau poate e mai simplu de ajuns la Oprea – puterea lui va fi mai mare dacă guvernul va fi mai șubred. Naufragiații din corabia guvernamentală vor fi pescuiți apoi repejor – o parte mă aștept la Cotroceni, ca premiu de consolare, o parte trimiși să candideze cu aplomb în locuri unde lumea vrea să îi ia cu omor. Președintele probabil nu va da șampanie pentru noul guvern, având în vedere condițiile date.
Despre ultima categorie de dezorientați – românii obișnuiți – nu mai comentez. De ce? Pentru că nu îi va băga nimeni în seamă în săptămânile ce vin. Da, chiar și după manifestații. Da, chiar și presupunând că aceste manifestații ar continua. Cineva va spune: ei să se mulțumească cu un cap pus pe tavă, ce, nu e de ajuns? Și uite așa, după îndelungi prelungiri și zvârcoleli, știuca birocratică, Sistemul, a mai înghițit un mormoloc – unul de-i zicea Boc.