Gestul ministrului Igaş e de banc cu poliţişti, nu de discutat şi analizat serios. Cum o să dai ordin şefilor inspectoratelor de poliţie judeţene să se ducă peste bancheri şi să le ceară să le uşureze angajaţilor MAI rambursarea ratelor la credite? Ba încă le mai şi sugerează cum se fac lucrurile astea, în caz că bancherii nu pricep: „amânarea sau reducerea frecvenţei plăţilor (rate şi dobânzi aferente creditului), ori reeşalonarea sau refinanţarea creditelor în raport cu veniturile actuale ale poliţiştilor“. Trec peste faptul că poliţiştii nu sunt o categorie specială de contribuabili. Toţi bugetarii sunt în aceeaşi oală, ba încă sunt şi salariaţi din zona privată ale căror lefuri au scăzut încă de acum un an cu mai bine de 30%.
Tema e catalogată drept stupidă chiar de poliţişti. În Constanţa, subinspectorul George Caraivan, liderul local al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), a spus: „Este stupid ce vor ei să facă. Cum adică să meargă inspectorul-şef la bancă şi să negocieze pentru poliţişti? Este ca şi cum s-ar folosi de funcţia pe care o are pentru a obţine nişte avantaje din partea agenţilor economici. Nu este normal! În nici un stat european nu se mai întâmplă aşa ceva. Iniţiativa asta este praf în ochi“.
Bancherii, în discuţiile on the record, spun că, desigur, să vină clientul la bancă şi discutăm individual. Noi suntem pregătiţi să îi ajutăm pe toţi cei care au probleme în această perioadă ş.a.m.d. Neoficial, râd şi fac mişto. „Ia un judeţ, oricare. Are în medie 20 de sucursale bancare. Ce va face şeful local al Poliţiei? Va alerga din bancă în bancă, să îl caute pe director? Asta e treaba şefului Poliţiei, până la urmă? În plus, reeşalonările astea trebuie să respecte nişte norme bancare interne, valabile şi în Bucureşti, şi în Băicoi. Avem de cealaltă parte a mesei pe bancheri. Ce le poate spune un director de bancă? Să trăiţi, respectăm ordinul ministrului? Eventual daţi-ne şi o listă cu nume şi să ne spuneţi cam cu cât aţi vrea să le reducem ratele. Să fim serioşi. Pasul următor care o să fie? O să negocieze cu administratorii de la bloc să li se scadă poliţiştilor întreţinerea? Cu cei de la apă, să le reducă tarifele? Iniţiativa asta are ceva din scenetele cu Mugur Mihăescu…“, a declarat pentru HotNews, reprezentantul unei bănci de top.
„Noi am acordat în ultima lună 200 de reeşalonări numai pe sectorul bugetar. Printre ei, sunt şi poliţişti. Le-am reeşalonat împrumuturile pentru că oamenii au avut probleme şi au venit să ne întrebe ce e de făcut, nu pentru că s-a primit ordin «de sus». Gestul domnului ministru indică o mentalitate pe care o regăseşti cu foarte mare dificultate în alte state. Dacă poliţiştii au probleme de rambursare, regretăm desigur.
„Sunt însă alte sectoare în care întârzierile la plata ratelor sunt mai mari. M-am uitat peste cifre şi vă pot spune că restanţele cele mai mari le avem din sectorul privat. Bugetarii, în general, şi salariaţii MAI, în particular, sunt mult mai jos pe lista cu clienţi rău-platnici. Deasupra lor, mai către capul listei, sunt profesorii. Ceea ce a făcut dl ministru este un gest inutil, ridicol şi care sper să nu fie aplicat de ceilalţi membri ai guvernului“, spune alt bancher.
„Dom’ne, e incredibil ce se întâmplă! Cum să ordoni ca «până vineri» să ai rezultatele? Ce mentalitate să ai ca să gândeşti aşa ceva? Dacă un poliţist are o problemă cu împrumutul, să vină la bancă şi să o discute. Nu poţi pune un agent al statului să intermedieze eşalonări pentru o anumită categorie de clienţi. E de neconceput un asemenea gest“, mărturiseşte alt reprezentant al băncilor.
Neimplicarea şefilor IJPF în derularea contractelor de credit dintre poliţişti şi bănci a dus în Iaşi la un protest, poliţiştii refuzând să dea testarea Schengen. „Până în acest moment nu a dorit nici o persoană să facă un raport prin care să solicite sprijinul conducerii IJPF în găsirea unei soluţii“, a declarat comisarul-şef Ştefan Alexa, şeful IJPF Iaşi.
Mai notez în treacăt că în multe cazuri, creditele acordate poliţiştilor au făcut obiectul unor oferte speciale de creditare. Băncile curtau companiile de stat sau private cu mulţi angajaţi şi le ofereau anumite facilităţi. Interesul băncilor era să atragă contul respectivelor companii (sau ministere), mai renunţând în schimb la câte un comision în cazul acordării de împrumuturi salariaţilor.
de Dan Popa HotNews.ro
