Un studiu realizat pe peste 45.000 de persoane sugerează că expunerea redusă la zahăr în primele 1.000 de zile de viață ar putea fi asociată cu efecte de lungă durată asupra sănătății mintale. Persoanele expuse pentru cea mai lungă perioadă la raționalizarea zahărului au avut un risc cu 33% mai mic de anxietate la vârsta adultă, comparativ cu cele care nu au fost expuse restricțiilor.
Cercetarea a urmărit persoane născute în anii 1950
Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au analizat datele medicale a peste 45.000 de persoane născute între 1951 și 1956 în Regatul Unit, perioadă în care zahărul era raționalizat după cel de-Al Doilea Război Mondial.Raționalizarea zahărului a fost în vigoare între 1940 și 1953, iar consumul adulților era limitat la aproximativ 40 de grame pe zi, relatează Euronews.
Studiul, publicat în revista Translational Psychiatry, a comparat persoane expuse restricțiilor începând din perioada intrauterină și continuând până la diferite vârste ale copilăriei cu persoane care nu au fost supuse raționalizării.
Risc mai mic de anxietate
Participanții care au fost expuși pentru cea mai lungă perioadă la raționalizarea zahărului au raportat o preferință mai redusă pentru alimentele dulci și au prezentat un risc mai mic de anxietate la vârsta adultă.
Potrivit rezultatelor, riscul de anxietate a fost cu 33% mai mic în acest grup decât în rândul persoanelor care nu au fost expuse deloc restricțiilor.
În plus, anxietatea și depresia au apărut, în medie, mai târziu la persoanele care au trecut prin perioada de raționalizare. Vârsta mediană de debut a anxietății a fost de aproximativ 62 de ani pentru cei expuși cel mai mult la restricții, comparativ cu 55 de ani în grupul care nu a fost expus.
De ce sunt importante primele 1.000 de zile
Cercetătorii au analizat perioada de aproximativ 1.000 de zile de la concepție până în jurul vârstei de doi ani și jumătate, considerată importantă pentru dezvoltarea creierului.
După eliminarea raționalizării, consumul de zahăr a crescut rapid, însă cercetătorii au observat că diferențele asociate alimentației din primii ani de viață s-au menținut pe termen lung.
„În pofida creșterii consumului de zahăr în rândul participanților după încheierea raționalizării, mediul nutrițional din primii ani de viață pare să aibă o relevanță de lungă durată pentru sănătatea mintală”, a declarat Nophar Geifman, profesor la Universitatea din Surrey și autor principal al studiului.
Alimentația și dezvoltarea creierului
Autorii susțin că alimentația din primele etape ale vieții poate influența dezvoltarea cerebrală și poate produce modificări care se mențin pe termen lung.
Cercetări anterioare citate în studiu sugerează că dietele bogate în zahăr pot afecta neuronii serotoninergici, implicați în reglarea dispoziției. Cercetătorii consideră că o expunere mai redusă la zahăr în perioada timpurie a vieții ar putea influența dezvoltarea acestor circuite.
Totuși, rezultatele descriu o asociere observată într-un studiu bazat pe date istorice și nu demonstrează, prin ele însele, că reducerea consumului de zahăr în copilărie cauzează direct un risc mai mic de anxietate la maturitate.
