La aproape 200 de ani de la moartea lui Ludwig van Beethoven, cercetătorii au prelevat ADN din fire de păr despre care se crede că au aparținut compozitorului german, în căutarea unor indicii cu privire la problemele de sănătate și pierderea auzului.
Ei nu au reușit să descifreze motivele care au dus la pierderea auzului, dar au descoperit un risc genetic pentru boli de ficat, plus o infecție cu hepatita B, care i-a afectat ficatul, în ultimele luni de viață, relatează DPA/TCA şi AFP.
Beethoven avea o predispoziţie genetică pentru boli hepatice
Oamenii de ştiinţă au descoperit, printre altele, că Beethoven avea o predispoziţie genetică pentru boli hepatice şi că era infectat cu virusul hepatitei B, o boală inflamatorie care afectează ficatul, în lunile anterioare morţii sale.
Aceşti factori, alături de consumul regulat de alcool, prezintă „explicaţii plauzibile” pentru moartea lui Beethoven, în 1827, au declarat autorii studiului publicat în jurnalul ştiinţific Current Biology.
„Aşadar, credem că boala lui provine dintr-o interacţiune” între aceşti trei factori, a explicat Markus Nothen, de asemenea coautor al studiului, conform Agerpres.
Dintre cele opt şuviţe studiate, una era un artefact istoric proeminent
Dintre cele opt şuviţe studiate, una era un artefact istoric proeminent, cunoscut sub numele de „Hiller’s Lock”, care a fost studiat anterior şi a făcut subiectul unui documentar şi al unei cărţi devenită bestseller.
Studiile asupra acestei şuviţe au sugerat anterior că Beethoven ar fi murit din cauza intoxicaţiei cu plumb (saturnism). Însă, în urma analizei recente s-a constatat că şuviţa nu îi aparţinuse lui Beethoven, ci unei femei descendentă a evreilor aşkenazi.
În plus, membrii unei familii din Belgia care credeau că sunt rude cu Beethoven şi au acelaşi numele de familie nu sunt de fapt înrudiţi direct cu compozitorul, conform acestei analize.
Cauza acestei surprize s-a datorat unui „eveniment de paternitate extra-pereche” identificat în ascendenţa pe linie paternă a lui Beethoven, asociată cu cromozomii Y ai indivizilor.
Se crede că bunica lui Ludwig van Beethoven ar fi avut o relaţie extraconjugală
Se crede că bunica lui Ludwig van Beethoven ar fi avut o relaţie extraconjugală care a dus la naşterea tatălui compozitorului, după cum susţine Maarten Larmuseau, coautor al studiului şi profesor de genealogie genetică la Universitatea Leuven din Belgia.
„Nu se poate exclude faptul că Beethoven însuşi ar fi ilegitim”, a spus Tristan Begg, cercetător la Universitatea din Cambridge şi autor principal al studiului. „Este o posibilitate”, a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să găsească răspunsuri legate de misterioasa pierdere a auzului
Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să găsească răspunsuri legate de misterioasa pierdere a auzului suferită de Beethoven, care s-a produs la vârsta de 20 de ani, sau de problemele gastrointestinale care l-au afectat de-a lungul vieţii, însă au eliminat de pe lista cauzelor probabile otoscleroza sau boala Paget, respectiv boala celiacă şi intoleranţa la lactoză.
În 1802, compozitorul şi-a exprimat dorinţa, într-o epistolă adresată fraţilor săi, scrisă într-un moment de disperare, ca boala lui să fie descrisă după moartea sa şi făcută publică.
„Am căutat să îndeplinim această dorinţă”, a declarat într-o conferinţă de presă Tristan Begg.
Deşi misterul încă persistă în jurul unora dintre numeroasele patologii de care suferea Beethoven, „am fost extrem de norocoşi (…) să obţinem rezultate atât de fascinante”, a spus Begg, iniţiatorul acestui proiect început în 2014.
Ludwig van Beethoven s-a născut în decembrie 1770 la Bonn, în Germania şi a murit la 26 martie 1827, la Viena, la vârsta de 56 de ani
