Aproximativ 340.000 de hectare de păduri aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva au fost incluse în primul Catalog național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB), potrivit unei analize WWF-România. Organizația de mediu consideră măsura un pas important pentru conservarea biodiversității, dar atrage atenția că râurile, zonele umede și alte ecosisteme valoroase sunt insuficient reprezentate.
Catalogul cuprinde aproximativ 600.000 de hectare
Catalogul Național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate a fost aprobat la finalul lunii august de Ministerul Mediului, iar adoptarea și operaționalizarea sa reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR.
Potrivit WWF-România, aproximativ 340.000 de hectare de păduri ale statului, administrate de Romsilva, au fost incluse în Catalog. Suprafața reprezintă peste 10% din totalul pădurilor aflate în proprietatea publică a statului și duce, în opinia organizației, la dublarea suprafețelor de pădure de stat aflate într-un regim de protecție orientat spre conservarea biodiversității.
În total, Catalogul include aproximativ 600.000 de hectare. Circa 73% din această suprafață este reprezentată de păduri și alte terenuri acoperite cu arbori, deși aceste categorii ocupă mai puțin de 35% din teritoriul României.
WWF consideră că această concentrare asupra ecosistemelor forestiere ar trebui echilibrată în etapele următoare prin desemnarea unor zone din alte categorii de ecosisteme cu valoare ecologică ridicată.
WWF atrage atenția asupra „coridoarelor verzi-albastre”
Organizația de mediu pune accent pe râuri, zone umede și pădurile de pe malurile cursurilor de apă, cunoscute drept păduri ripariene. Acestea formează așa-numitele „coridoare verzi-albastre”, care contribuie la regularizarea cursurilor de apă, menținerea calității apei și conectarea habitatelor naturale.
WWF susține că aceste ecosisteme sunt foarte slab reprezentate în actualul Catalog, iar „coridoarele verzi-albastre sunt aproape inexistente”.
Organizația consideră că finalizarea recentă a Cadastrului apelor oferă o bază importantă pentru identificarea unor noi zone prioritare. Cadastrul acoperă peste 55.000 de kilometri din aproximativ 78.000 de kilometri de cursuri de apă.
Astfel, în etapele următoare ar putea fi identificate și incluse în Catalog ecosisteme acvatice, zone umede și păduri riverane cu o valoare ecologică ridicată.
Ținta de 10% protecție strictă până în 2030 nu este încă atinsă
WWF subliniază că primul Catalog nu înseamnă că România și-a atins obiectivul de a avea 10% din teritoriu în regim de protecție strictă până în 2030.
Organizația consideră însă că prin Catalog a fost creat cadrul juridic și operațional necesar pentru atingerea acestei ținte și solicită continuarea procesului de desemnare a zonelor prioritare, revizuirea metodologiei pe baze științifice și instituirea unor mecanisme de compensare pentru proprietarii și comunitățile afectate de eventualele restricții.
Pentru pădurile desemnate drept ZPB, WWF precizează că intervențiile nu ar trebui justificate prin motive economice. Acestea ar putea fi realizate atunci când sunt necesare pentru conservarea sau restaurarea valorilor naturale, pentru siguranța oamenilor ori pentru prevenirea dezastrelor.
În cazul pădurilor primare și multiseculare de tip „old-growth”, WWF susține că nu ar trebui permise intervenții silviculturale.
ONG-urile au criticat anterior suprafața propusă
Înainte de adoptarea Catalogului, Agent Green, Greenpeace România, Comunitatea Declic, Federația Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică au criticat proiectul Ministerului Mediului.
Organizațiile au susținut că cele aproximativ 609.400 de hectare propuse, echivalentul a 2,54% din suprafața terestră a României, sunt insuficiente în raport cu obiectivul de 10% protecție strictă până în 2030.
Potrivit unei analize realizate atunci de Agent Green, Greenpeace România și Declic pe baza datelor GIS publicate de Ministerul Mediului, peste 90% dintre suprafețele propuse se aflau deja în arii naturale protejate. Suprafețele situate în afara acestora însumau aproximativ 59.800 de hectare, adică 0,25% din teritoriul României.
ONG-urile au criticat și durata consultării publice pentru cele 472 de zone propuse și au solicitat includerea unor suprafețe noi, reprezentative și conectate ecologic.
