Criza economică care a zguduit din temelii societatea modernă în ultimii ani nu a alungat simţul umorului, relatează www.lettera43.it.
Datoriile publice, criza financiară şi austeritatea pot fi şi motiv de distracţie, nu doar de coşmar, ele inspirând tot mai multe jocuri de societate, jocuri video sau seriale TV. În Portugalia, de exemplu, ţară „salvată“ de un împrumut de 78 de miliarde de euro în mai 2011 şi care de atunci are parte de o perioadă de austeritate, care pare să fie foarte mult pe placul instituţiilor financiare internaţionale, dar care nu e la fel de populară în rândul cetăţenilor, a apărut un joc cu nume elocvent „Atenţie că vine Troika!“, aluzie la „triada de coşmar“: Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE). Ideea a aparţinut unui grup de patru profesori universitari din Lisabona, care au explicat că în acest fel doresc să „ia în râs defectele societăţii portugheze“. Într-o Portugalie imaginară („orice referire la fapte reale este pură coincidenţă“, după cum e specificat pe cutie), jucătorii se întrec în a „face rost“ de datorii publice şi în a transfera capital în paradisuri off-shore. Până sosesc inspectorii Troika, iar jocul se termină.
Glume financiare
Ironiile pe seama crizei nu sunt un „sport“ practicat doar de portughezi. Şi pe marele şi micul ecran, glumele cu tentă… financiară sunt tot mai prezente. Drumul a fost deschis de regizorul american Michael Moore, cu al său „Capitalism: a love story“ şi până la un proiect al actorului Jack Black, concretizat în pelicula „Bailout“, care prezintă aventurile unui aspirant finanţist. Protagonistul, un broker de pe Wall Street, pentru a se salva de la faliment creează un site de consultanţă financiară… în rime. Europenii nu s-au lăsat nici ei mai prejos. Regizorul britanic Bob Denham, de exemplu, s-a bucurat de un mare succes în reţea cu a sa „A very European crisis“, o miniserie online, care îi are drept protagonişti pe o nemţoaică şi pe soţul său de naţionalitate greacă. Cei doi se află într-un permanent conflict, cauza aşa cum era de aşteptat de modul de gestionare a bugetul şi aşa redus al familiei.
Antistres
Un joc video care ia „la mişto“ criza se numeşte „Crisis in Latvia“ şi este inspirat de falimentul guvernului leton din 2009. „Ai marea ocazie de a juca rolul primului-ministru al Letoniei şi să opreşti criza“, se menţionează în instrucţiuni. În jocul video, fostul premier leton Ivaris Godmanis (demis în 2009 în urma acuzaţiilor de corupţie) este prezentat în timp ce „îşi apără ţara de faliment“, aruncând în dreapta şi-n stânga cu saci de bani. Ironia poate depăşi uneori şi limita bunului-simţ. De exemplu, persoanele interesate pot achiziţiona online o aplicaţie pentru telefon, numită Zombie bankers, un joc satiric despre criza financiară. Acţiunea are loc într-o lume „semiapocaliptică“, în care „bancherii zombi o iau razna, banii îşi pierd valoarea, iar economia e în colaps“, se menţionează în instrucţiuni. Obiectivul jocului este capturarea bancherilor zombi şi aruncarea acestora, la propriu, „la gunoi“, pentru a opri inflaţia. Un joc de un bun gust îndoielnic este şi Corporate Revenge, unde jucătorul „frustrat de vampirii financiari“, ca să se descarce îi loveşte cu ciocanul în cap pe Barack Obama, Mitt Romney sau Angela Merkel. Sau „Squash The Street“, un alt joc online al cărui scop este „vânătoarea bancherilor responsabili pentru criza mondială, înainte ca aceştia să reuşească să scape“. Mult mai constructiv şi complex este jocul pentru iPhone „Salvează Grecia“. „Nu este aşa de simplu cum ar putea părea“, avertizează instrucţiunile. Jucătorii trebuie să strângă banii pentru a-i plăti pe creditori. Ca o coincidenţă, jocul nu s-a bucurat de prea mult succes. „Lumea nu îl cumpără“, s-a plâns creatorul jocului, programatorul leton Peter Engelbrecht. Din câte se pare, de vină ar fi regulile care sunt atât de complicate încât nimeni nu reuşeşte să câştige.
