Olguța Vasilescu spune că CET-ul nu este al Primăriei. Corect. Dar ce spune legea despre aerul Craiovei?

Un proces deschis de Bankwatch pe tema poluării din Craiova a provocat o reacție dură din partea primarului Lia Olguța Vasilescu. Într-o postare pe Facebook, aceasta a ironizat demersul organizației și a pus sub semnul întrebării însăși logica acțiunii în instanță: „Cică un ONG userist a dat în judecată Primăria Craiova pentru poluarea de la CET. Nu le-o fi spus nimeni că CET nu aparține de Primărie, ci de Guvern? Eu cred totuși că e o știre de 1 aprilie, deși e septembrie. N-ai cum să fii atât de prost!”.
La prima vedere, argumentul pare simplu: dacă CET II nu aparține Primăriei, de ce ar răspunde Primăria pentru poluarea produsă de termocentrală? Numai că procesul și legislația nu pun problema atât de simplu.
Discuția nu este despre cine deține CET II, ci despre obligațiile autorităților publice privind calitatea aerului din Craiova. Iar aici documentele oficiale spun ceva mult mai incomod: Primăria Craiova are atribuții proprii în această materie, iar legislația îl indică explicit pe primar printre cei responsabili de elaborarea planurilor privind calitatea aerului.
Mai mult, chiar documentul întocmit de Primăria Craiova pentru perioada 2020–2024 spune că a fost elaborat de „Primăria Municipiului Craiova prin Comisia Tehnică”. Primăria a lansat în aprilie 2020 consultarea publică pentru proiectul acestui plan.
Olguța Vasilescu are dreptate într-un punct: CET II Craiova nu aparține Primăriei Craiova. Problema este ce concluzie se trage din acest adevăr. Postarea dă impresia că simplul fapt că termocentrala nu aparține municipalității ar scoate primăria și primarul din orice discuție juridică despre calitatea aerului din Craiova. Aici începe confuzia.
Pentru că una este cine deține și exploatează CET II și cu totul alta este cine are obligații legale privind gestionarea calității aerului din municipiu. Iar pentru a doua întrebare nu trebuie să alegem între versiunea Bankwatch și cea a primarului. Trebuie să citim legea.
Legea spune direct că primarii au atribuții în domeniul calității aerului
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător este actul de bază în materie. Scopul său declarat este protejarea sănătății populației și a mediului prin menținerea sau îmbunătățirea calității aerului.
Printre acestea se numără asigurarea respectării la nivel local a prevederilor legii care intră în sfera lor de responsabilitate, elaborarea planurilor de calitate a aerului și supunerea lor aprobării consiliului local, raportarea realizării măsurilor și implementarea acelor măsuri care revin autorității locale. Legea prevede și obligații referitoare la informarea publicului și, la solicitarea autorității centrale de mediu, la luarea măsurilor necesare pentru amplasarea punctelor fixe sau indicative de măsurare.
Cu alte cuvinte, propoziția: „CET-ul nu este al Primăriei” este adevărată. Dar din ea nu rezultă că „Primarul nu are atribuții privind aerul Craiovei”. Legea spune contrariul.
Ordinul ministrului Mediului nr. 2.761 din 16 octombrie 2025 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 986 din 27 octombrie 2025 și este actul care stabilește actuala încadrare a unităților administrativ-teritoriale în regimurile de gestionare a calității aerului. Articolul 3 spune: „Unitățile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa nr. 1 elaborează planuri de calitate a aerului sau, după caz, planuri integrate de calitate a aerului”.
Iar ordinul precizează că actuala clasificare a ținut cont inclusiv de măsurările realizate în anul 2024 prin Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului. Craiova este inclusă în această procedură pentru poluanții NO₂/NOx și PM10, iar în documentația aferentă responsabilitatea pentru elaborarea planului revine primarului municipiului.
Aici argumentul „CET-ul este al Guvernului” nu mai rezolvă nimic. Pentru că legea nu spune că primarul devine proprietarul CET. Spune altceva: că primarul are propriile obligații privind planificarea și gestionarea calității aerului. Sunt două responsabilități diferite.
Și propriile documente ale Primăriei spun că problema aerului îi aparține administrativ
Pe site-ul Primăriei Craiova se află „Planul de calitate a aerului în municipiul Craiova – perioada 2020–2024”. Documentul nu a fost făcut de Ministerul Energiei și nici de operatorul CET. Pe prima pagină scrie: „Elaborat – Primăria Municipiului Craiova prin Comisia Tehnică”. Primăria a anunțat oficial, în aprilie 2020, că a început procedura de consultare publică pentru proiectul „Plan de calitate a aerului în municipiul Craiova”. Faptul este important tocmai pentru că demontează ideea că administrația locală ar fi complet străină de problema poluării doar pentru că nu deține sursa industrială. Dacă Primăria nu ar avea atribuții în gestionarea calității aerului, nu ar exista nici obligația de a elabora un asemenea plan.
Primăria nu trebuie să dețină poluatorul pentru ca poluarea să intre în atribuțiile sale
Aici este, de fapt, eroarea logică, posibil intenționată a postării. Primăria nu deține mașinile care circulă prin Craiova. Asta nu înseamnă că nu are atribuții privind traficul, mobilitatea urbană sau măsurile locale de reducere a emisiilor. Primăria nu trebuie să fie proprietarul unei fabrici pentru ca emisiile acelei fabrici să fie luate în calcul într-un plan de calitate a aerului.
Iar faptul că operatorul CET răspunde pentru funcționarea instalațiilor și pentru respectarea propriilor obligații de mediu nu anulează obligațiile administrației locale. Responsabilitatea operatorului și responsabilitatea autorității publice nu se exclud. Pot exista în același timp.
Bankwatch poate să aibă sau să nu aibă dreptate Toate acestea nu înseamnă că Bankwatch va câștiga procesul. Instanța este cea care trebuie să stabilească dacă obligațiile invocate de reclamant au fost încălcate, dacă solicitările adresate autorităților au fost legal întemeiate și dacă răspunsurile primite au respectat legea.
Primăria poate demonstra că și-a îndeplinit obligațiile. Bankwatch poate să nu își dovedească susținerile. Acesta este rostul procesului. Dar proprietatea asupra CET-ului nu tranșează litigiul. Pentru că un proces privind obligațiile administrative ale primarului nu presupune ca primarul să fie și proprietarul centralei.
Și apoi vine „N-ai cum să fii atât de prost!”

Mai rămâne tonul. Olguța Vasilescu este și politician și, ca orice politician, are libertatea de a critica dur adversari, organizații sau acțiuni în instanță. Dar este și primarul Craiovei. Iar Codul administrativ stabilește un standard pentru conduita aleșilor locali.
Articolul 220 alin. (1) spune că aceștia trebuie „să se supună regulilor de curtoazie și disciplină” și „să nu folosească în cuvântul lor sau în relațiile cu cetățenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase”. Asta nu înseamnă automat că formularea „N-ai cum să fii atât de prost!” reprezintă o încălcare a articolului 220. Dar standardul legal de conduită există. Și poate fi pus alături de cuvintele folosite de primar, mai ales când discuția are în spate o problemă serioasă: calitatea aerului respirat de locuitorii orașului.
Primarul putea răspunde cu măsurători, cu planul de calitate a aerului, cu hotărâri de consiliu local, cu rapoarte de implementare, cu explicații despre ce intră în competența municipalității și ce intră în competența Guvernului. Ar fi fost argumente. „N-ai cum să fii atât de prost!” nu este unul.
În final, postarea Liei Olguța Vasilescu conține un adevăr: CET II Craiova nu este a Primăriei Craiova. Numai că acest adevăr răspunde la întrebarea: „Cine deține CET-ul?”, nu la întrebarea: „Cine are obligații legale privind calitatea aerului din Craiova?” La a doua întrebare răspund Legea 104/2011, HG 257/2015 și Ordinul 2761/2025. Iar răspunsul nu este că Primăria și primarul nu au nicio treabă cu problema. Dimpotrivă.
Legislația le atribuie obligații distincte, indiferent cine este proprietarul termocentralei. Actualul Ordin nr. 2.761/2025 menține mecanismul prin care unitățile administrativ-teritoriale încadrate în regimul I trebuie să elaboreze planuri de calitate a aerului, iar actul se bazează pe Legea 104/2011 și HG 257/2015.
Așadar, CET-ul poate fi al Guvernului. Coșurile pot aparține unei companii de stat. Operatorul poate răspunde pentru emisiile sale. Dar aerul pe care îl respiră Craiova nu devine, prin această împărțire a proprietății, o problemă din afara atribuțiilor primarului.
Nu o spune Bankwatch, nu o spune presa. O spun legea și chiar documentele Primăriei Craiova.

