Anul 2026 se prefigurează a fi unul al contrastelor majore pentru județul Dolj. Într-o conferință de presă marcată de un amestec de optimism tehnologic și pragmatism administrativ, conducerea Consiliului Județean Dolj a dezvăluit pilonii pe care se va sprijini bugetul de 1,02 miliarde de lei (aproximativ 198,5 milioane de euro). Deși cifrele indică o creștere de 28% față de anul precedent, fundamentată pe un vârf al absorbției fondurilor europene, prezentarea a început cu o critică severă la adresa ritmului impus de la nivel central, care a scurtat fereastra de execuție a lucrărilor și a pus sub presiune planificarea locală.
O întârziere cu „costuri” de oportunitate: patru luni pierdute
Președintele CJ Dolj, Cosmin Vasile, a criticat calendarul bugetar național, care a lăsat administrația locală într-o stare de incertitudine până la mijlocul primăverii. „Este un buget care, în primul rând, a venit abia în luna mai. Pe capitole și pe ce înseamnă partea de venituri, vorbim de veniturile de la bugetul de stat prin cote defalcate din TVA și cote din impozit, este aproximativ ca anul trecut. Practic, a fost o întârziere deloc benefică pentru noi, având în vedere partea de concepere a bugetului, așa cum am zis aproape identic ca și venituri ca în anul precedent. Am pierdut patru luni în care noi puteam să-l avem pe masă, să lansăm licitații, să putem demara programe, să putem demara investiții și acum, când primăvara e venită, să avem deja lucrări în curs. Așa sunt luni de zile pe care nu le-am avut și se vor vedea în desfășurarea multor proiecte de investiții”, a spus Cosmin Vasile.
Cosmin Vasile: „Ne-am făcut un brand din atragerea banilor europeni”
În ciuda startului întârziat, direcția bugetară este una clară: dezvoltarea județului este prioritatea zero. Din bugetul total, o sumă record de 682 de milioane de lei (aproximativ 132 de milioane de euro) este direcționată exclusiv către investiții, ceea ce reprezintă o creștere de 40,5% față de anul 2025. Investitiile provin aproape integral din fonduri externe. „Bugetul înregistrează o creștere de 28%.
Anul acesta avem ca și estimare un vârf de bani europeni pe care îi vom atrage și îi atragem. Diferența între bugetul de anul trecut și bugetul de anul acesta constituie partea de bani europeni pe care Consiliul Județean îi aduce în județul nostru. Ne-am făcut un brand din asta, ne-am făcut un obiectiv din asta, să atragem bani europeni. Suntem pe primul loc în județele din România la atragerea de bani europeni, la contractarea de proiecte și la implementarea de proiecte din exercițiul acesta financiar al Uniunii Europene”, a precizat presedintele CJ Dolj.
Acest lucru este posibil, datorită faptului că bugetul este axat pe investitii. Cheltuielile cu dezvoltarea reprezintă anul acesta 60% din bugetul total. Această orientare nu este una conjuncturală. „N-am avut niciun an în care să avem partea de dezvoltare mai mică decât partea de funcționare”, a explicat Cosmin Vasile.
Unde se alocă cele mai mari sume
Cel mai mare capitol bugetar rămâne cel al transporturilor, cu o alocare de 312 milioane de lei. Proiectele vizează artere vitale, precum drumul județean 641, care leagă Doljul de Olt, dar și intervenții de urgență pentru siguranța traficului. „Vorbim de drumul județean 641 care leagă Doljul de Olt, de la Mischii până la Teslui și bineînțeles intrarea în județul Olt. Vorbim de drumul județean 606A Preajba-Gârlești, care este în curs de execuție, este peste 50% procentul de execuție.
Avem și acea alunecare de teren din zona Obedin-Mihăița și sunt 2 milioane de euro care vor fi alocați pentru acea problemă. Este partea de drum 606 unde s-a declanșat o alunecare de teren destul de mare și complexă și greu de rezolvat altfel decât printr-o investiție foarte amplă.”
Hub AI în fostul terminal al Aeroportului Craiova
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte anunțate pentru anul 2026 este transformarea vechiului terminal al Aeroportului Craiova într-un centru de excelență tehnologică: Dolj AI Hub. Cu o investiție inițială de 1 milion de lei, acest spațiu de 2.000 mp este menit să devină primul pol regional de inteligență artificială. „Vrem să devenim primul pol regional de inteligență artificială. Nu angajăm oameni doar ca să administrăm un business, ci avem nevoie de specialiști care să cunoască limbajul specific acestui domeniu. Avem resursa umană — tineri deosebiți la Universitatea din Craiova care pot fi parteneri în acest proiect”.
Totuși, ideea înființării unei noi societăți comerciale pentru administrarea hub-ului a ridicat semne de întrebare în rândul jurnaliștilor, care au amintit de restructurările din anul anterior. Președintele a explicat că noii angajați nu vor împovăra bugetul județean. „Nu am dat afară anul trecut anumiți angajați ca să facem alți angajați acum. E o nouă societate comercială care va administra spațiile respective plus partea aceasta dinamică de a reuși să atragă proiecte europene, de a reuși să integreze cumva mediul privat cu firmele mari. Vor fi, probabil, 2-3 angajați la început — un administrator, un contabil, un IT-ist — care se plătesc din venituri proprii, nu din banii Consiliului Județean. Trebuie oameni dintr-un domeniu nou, care să cunoască nu doar partea de administrare a unui business, ci specificul noii societăți. Aici dorim să fie o zonă de incubator de afaceri, o zonă total diferită ca și specific unui parc industrial clasic”, a spus el.
Pachete de cărti pentru elevi si consultatii medicale gratuite
Bugetul anului 2026 pune un accent deosebit pe intervenția directă în comunitate. Programul „Aducem medicul la ușa ta”, realizat în colaborare cu UMF Craiova, își propune să schimbe modul în care se face accesul la sănătate în mediul rural. „Vrem să ajungem în toate zonele județului, de la cea mai mică comună la municipiul reședință de județ. Înseamnă o serie de analize gratuite, o serie de consultații medicale, totul gratuit pentru cetățeni, în care suntem parteneri cu Universitatea de Medicină și Farmacie și sperăm noi ca în felul acesta să fie depistate bolile la timp. Ne propunem ca în fiecare an 10.000 de oameni să beneficieze de aceste analize”, a declarat presedintele CJ Dolj.
În paralel, pe plan educațional, administrația vrea să încurajeze lectura prin programul „Elena Farago – Viitorul se citește”, adresat celor aproape 5.000 de elevi de clasa a IV-a. „Vrem să reușim să câștigăm un… sau dacă nu câștigăm, măcar să facem remiză la războiul cu gadgeturile, cu multimedia, cu sistemele și jocurile de pe platforme. Dacă facem remiză tot e un câștig. Fiecare pachet să fie gândit ca o mică bibliotecă personală, să ofere copiilor o experiență de lectură, o deschidere către mai multe teme și să-i încurajăm să citească, să-și dezvolte limbajul și să-și contureze gândirea”, a completat Vasile.
Realitatea crudă a primăriilor: Sufocate de costul cu utilitățile și cofinanțările
Sub stralucirea proiectelor europene și a hub-urilor de inteligență artificială, se ascunde o realitate financiară mult mai dură pentru celelalte localități din județ. „Bugetul de anul acesta e aproximativ similar cu cel de anul trecut peste tot în județ, nu doar la Consiliul Județean. Cheltuielile, dacă nu ai fonduri europene pe proiecte de investiții, sunt ceva mai mari decât anul trecut. Sunt 168 de proiecte pe Saligny în 107 localități din județ și au 20% cofinanțare minim pentru fiecare proiect.
Cine n-a finalizat până acum Saligny trebuie să mai pună și 20% cofinanțare… este o zonă neacoperitoare la ce bani s-au primit. Sperăm ca fiecare primar să reușească să-și acopere funcționarea instituției — și nu vorbesc aici de salarii în sine, ci de școli și utilități, pentru că au crescut prețurile de la energie electrică la gaze. Ne așteptăm ca la finalul anului să fie primării care au nevoie de bani”, a recunoscut Cosmin Vasile.
Blocul S200: O povară juridică și administrativă
O altă temă de mare interes a fost soarta celebrului bloc S200. Deși administrația județeană recunoaște potențialul clădirii, limitele legale par de netrecut în acest moment fără sprijin de la guvern. „Blocul S200 este al Universității din Craiova. Universitatea a solicitat bani anul acesta și a fost refuzată finanțarea pentru că ne trebuie expertiza tehnică, auditul energetic și recepția la stadiul fizic al clădirii. Noi nu putem să facem pentru o clădire care nu e a noastră acea expertiză.
Nici măcar ca partener Consiliul Județean nu poate să încalce legea și să facă investiții într-o clădire care nu e a noastră. Așteptăm ca partenerul celălalt să poată să aibă finanțarea pentru documente, pentru că în două rânduri n-au fost bani la Ministerul Educației pentru așa ceva”, a precizat presedintele CJ.
Bugetul Doljului pentru 2026 este unul de mari ambiții, dar care depinde masiv de viteza de execuție din lunile rămase. Cu peste 130 de milioane de euro alocate investițiilor, județul încearcă să recupereze timpul pierdut din cauza blocajelor legislative și să se poziționeze ca un lider național în absorbția de fonduri europene. Vineri, 8 mai 2026, consilierii județeni vor avea ultimul cuvânt asupra acestui bugetului.
