A trecut aproximativ o lună de când au fost confirmate primele cazuri de animale infectate cu boala limbii albastre în judeţul Dolj. Zeci de animale au murit, iar alte zeci se află sub tratament. Reprezentanţii DSVSA Dolj susţin că, în prezent, mulţi dintre săteni nu cumpără tratament pentru animale, preferând să le lase să moară, din dorinţa de a obţine banii oferiţi drept despăgubiri. Sunt cazuri în judeţ în care ţăranii îşi tratează bovinele sau ovinele cu leacuri băbeşti, cu untură sărată de porc, alţii care au cheltuit sume importante doar pentru a le salva şi alții care, de teamă ca animalele din gospodărie să nu se îmbolnăvească, au ajuns să vaccineze până şi găinile din ogradă.
Greceşti, Argetoaia, Secu, Teslui, Rojişte, Bratovoieşti, Brădeşti, Murgaşi sunt doar câteva dintre localităţile din judeţul Dolj în care au fost confirmate cazuri de boala limbii albastre şi unde au şi murit zeci de animale. Ultimele victime în rândul animalelor au apărut în comuna Murgaşi.
„Mi-e teamă să nu le pierd pe toate. Din asta trăiesc“
Nu e sătean din satele Murgaşi, Balota de Jos, Balota de Sus, Buşteni, Gaia, Picăturile, Rupturile, Veleşti, toate aparţinând comunei Murgaşi, care să nu vorbească despre această boală. În numai o lună, lui Constantin Butoi i-au căzut răpuse de boala limbii albastre 25 de oi. „Nu e om pe zeci de kilometri care să nu fi auzit de ai lui Butoi. Mama a fost băciţă, iar tata cioban, iar eu de copil mă ocup de creşterea animalelor. E tradiţie de familie la noi. Am 250 de oi şi 300 de capre. De aproape o lună au început aceste probleme de care noi nu am mai pomenit… Au început să nu mănânce, apoi nu au mai dat lapte, nu se mai ţineau pe picioare, aveau ugerele roşii, pline de bubiţe. De teamă, pe cele bolnave am început să le ţin separat. Le am pe păşune. Mă uit zilnic la ele cum se sting. Am cumpărat tratament, le-am făcut antibiotice, însă în zadar… Mi-e teamă să nu le pierd pe toate. Din asta trăiesc. Zilnic vine medicul veterinar să le consulte, să le aplice tratamentul, iar pe cele moarte vin cei de la ecarisaj să le ducă să le ardă. Le-au scos doar crotaliile din urechi, le-au luat sânge şi le-au tăiat capetele pentru analize…“, a povestit bărbatul.
„Nu aş vinde un animal bolnav“
În aceeaşi situaţie se află şi Daniela Popa, din localitate. Femeia susţine că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-şi salva animalele, însă în zadar. Este supărată, iar soţul femeii are nevoie de tratament de când li s-au îmbolnăvit animalele. „De trei săptămâni au apărut primele probleme. Animalele s-au umflat în zona gâtului. Le-am luat imediat tratament. Două, trei zile mâncau, alte două zile, nu. Au scos spume la gură, au ologit… Ca şi omul, unul e mai rezistent, altul mai slăbit. Pentru noi însă este greu… M-am născut practic între animale, ţinem la ele mai mult decât la noi! M-am dus la toţi medicii de care am auzit, la toate cabinetele veterinare. Toţi însă mi-au dat acelaşi răspuns. Mi-au murit deja patru oi, iar alte nouă le am sub tratament. Am întrebat de vaccin, însă mi s-a răspuns că este foarte scump şi din acest motiv nu a fost adus din străinătate. Sunt speriată, mi-e teamă ca restul de 40 de animale să nu moară. De supărare, soţul meu s-a îmbolnăvit. Trei zile a plâns încontinuu după ce ne-au murit primele oi… Ne-au spus că le putem tăia să le mâncăm, dar nu am putut să facem asta. Nu aş vinde un animal bolnav. Mai bine îl mănâncă câinii, cum se spune. Tristeţea cea mai mare este că nimeni nu face ceva pentru a împiedica decesul acestor animale. Din primăvară, odată cu dezmorţirea vremii, o să ne confruntăm cu aceeaşi situaţie dacă nu se aduce vreun vaccin. Ţânţarii vor apărea iar. Este nevoie de o dezinsecţie aşa cum se făcea pe vremuri, din elicopter, cu produse speciale“, a povestit femeia.
„Leac“ contra bolii albastre: untură sărată şi ulei
Dumitru Cârstei are doar două bovine. De câteva săptămâni, animalele au început să prezinte semne de boală. Mai dau doar un litru de lapte pe zi, nu mai mănâncă… Au fost zile în care stăpânul susţine că nu a putut să se apropie de animale, deoarece erau extrem de agitate, cu răni pe ugere. A întrebat în stânga şi în dreapta ce or avea animalele, iar cum nimeni nu l-a convins de existenţa acestei boli a limbii albastre de care el nu a mai auzit, a aplicat o metodă băbească, după un pont dat de un cadru medical. „Au fost zile în care nu le-am putut mulge. Aveau ugerul plin de răni. Laptele muls l-am aruncat la porci. M-am gândit eu că nu se poate folosi. Am întrebat atunci pe un vecin care a terminat zootehnia, care mi-a spus că cea mai bună metodă pentru a le trata este cea cu untură. Cum nu mă puteam apropia de ele, deveniseră extrem de agitate, am rugat două femei din sat să vină să le aplice «tratamentul». Le-au dat cu untură sărată, de porc, din găleată, de care mâncăm noi, apoi cu ulei, timp de o săptămână, şi uitaţi-vă acum la ele. Şi-au revenit. Doar Dumnezeu ştie dacă au avut sau nu boala asta a limbii albastre? Am întrebat ce tratament să le dau, mi-au zis de nişte antibiotice foarte scumpe. Trebuia însă să chem medicul veterinar. Acum în comună am înţeles că e altă problemă: au început să moară şi păsările. Cred că tot de la boala asta… Unii cheamă medicul şi le vaccinează, alţii nu, că nu îşi permit“, a povestit Dumitru Cârstei.
„Avem doar cinci cazuri tratate care au trecut peste boală. În rest, au murit“
Situaţia din Murgaşi este alarmantă. Până ieri muriseră deja 62 de animale, iar alte 40 se aflau sub tratament. La fel ca şi sătenii, medicul veterinar mărturiseşte că în cei 45 de ani de experienţă nu a mai avut de-a face cu îmbolnăvirea în masă a animalelor. „Avem doar cinci cazuri tratate care au trecut peste boală. În rest, au murit. Boala asta nu are leac 100% decât prin vaccinare şi cum vaccin nu avem încercăm antibiotice care pot sau nu să dea rezultate, dar şi tot felul de unguente. Chiar în aceste zile au apărut tot felul de zvonuri în comună. Cum că ar fi murit şi zeci de păsări. Eu am început însă vaccinarea acestora, însă depinde de oameni dacă doresc sau nu acest lucru. În comună trăiesc persoane care nu au situaţie materială bună. Vaccinul pentru păsări nu este scump, costă 0,87 bani pentru o pasăre, însă eu îl fac chiar cu 0,60 bani, însă puţini sunt cei care îşi permit să aloce aceşti bănuţi…“, a povestit Gheorghe Saraolu, medic veterinar în comuna Murgaşi de peste un deceniu.
„Sunt oameni care refuză să îşi trateze animalele pentru că au aflat că, odată cu decesul acestora, vor fi despăgubiţi“
Reprezentanţii DSVSA Dolj susţin că tratamentul la animalele afectate de boala limbii albastre poate avea rezultate bune dacă este aplicat încă de la primele simptome. „Avem deja animale care, cu ajutorul tratamentelor, au depăşit boala. Mor într-adevăr bovinele şi ovinele slabe. Din păcate, în prezent, în judeţul Dolj s-a ajuns la o situaţie cu totul specială. Sunt oameni care refuză să îşi trateze animalele bolnave pentru că au aflat că, odată cu decesul acestora, vor fi despăgubiţi. Se realizează o comisie locală și, în funcție de prețul pieței, vârstă, rasă și stare de întreținere, animalul este evaluat. Am început deja întocmirea primelor dosare pentru solicitarea despăgubirilor. Facem apel însă la toţi medicii veterinari să urmărească atent dacă oamenii solicită sau nu tratament pentru animalele bolnave și dacă acest tratament este administrat. Am explicat în nenumărate rânduri că, deşi bolnave, carnea acestor animale se poate consuma fără probleme. I-am sfătuit pe oameni să îşi sacrifice animalele care par că nu îşi mai revin şi să le consume carnea, să o facă pastramă. Refuză însă acest lucru. Preferă să le lase să moară ca să ia bani. Tratamentul pentru această boală este într-adevăr costisitor, însă a dat rezultate“, a precizat Andrei Butaru, director DSVSA Dolj.
